Românica la mititica

          Am citit undeva un vers minunat al poetului Vodaian: “ Sandalele Lui mǎsoarǎ timpul”.

          În Sǎptǎmâna Luminatǎ la Românica, pe roţi, unii își potrivesc frica și-și mǎsoarǎ pasul în bolizii lor blindaţi, devenind mai buni, mai puţin hoţi, mai curaţi, parcurgând senini drumul de la trupul lor pǎcǎtos, la Învierea lui Hristos.

          E un du-te vino continuu de la partid la bisericǎ, de la guvern la buncǎr, de acasǎ la DNA, de la baroni la sǎraci, împǎrţind în draci cozonaci pentru marile poturi, la voturi…

          De când e lumea sub soare se știe, de la minciunǎ la adevǎr e mereu o trǎdare, o Iudǎ pentru fiecare.

          Circulaţi bǎieţi circulaţi pe șosea și nu uitaţi s-aveţi la voi pajama, cǎ vremea înǎuntru ca și afarǎ e udǎ.

          Cer scuze cǎ l-am citat pe poet cu ghilimele într-un pamflet.

 *

Notǎ: Câţiva binevoitori (cine-or fi ei?..), raporteazǎ ca abuzuri postǎrile mele, cele care într-un fel sau altul aduc atingere inșilor ce mișunǎ în dosul urât mirositor al puterii diminuându-mi în acest fel traficul. Eu nu am nici un buncǎr unde sǎ mǎ retrag în tǎcere și voi continua sǎ scriu, chiar dacǎ mǎ vor citi doar ei. Vǎd cǎ-i deranjeazǎ tare.
Hai sǎ creștem traficul! Apreciaţi!