Cǎtușe jucǎușe

           Sunt unele teorii știinţifice care confirmǎ ce ni se pare cǎ simţim și noi cu acuitate, cǎ timpul, scǎpat din control, se grǎbește. Am avut parte în ultimii 3o de ani de o comprimare nebunǎ și o ardere acceleratǎ a etapelor, de parcǎ cineva în reactoare atomice experimenteazǎ noul curs al istoriei.

Anomalii climatice, tulburǎri profunde în scoarţa planetei și în pǎtura de ozon, au mișcat în noi cǎrǎmizile originale și zidul de apǎrare pare sǎ fi fost atins de un virus.

          Senzaţia indusǎ este cǎ în straturile sociale s-au produs grave alunecǎri de teren, mai ales datoritǎ defrișarii descreierate a pǎdurilor seculare. Sute de mii de hectare au fost rase de pe suprafeţele versanţilor și animale sǎlbatice înfometate, preistorice, au ieșit la drumul mare cu chipurile lor scabroase, intrând în pielea unor bipede mutante. Numai cǎ bipedele cele mai importante și-au fǎcut imperii media care sǎ lucreze zi-noapte la umanizarea și lustruirea trǎsǎturilor lor varanice, savante.
          Așa am ajuns la Varanul zilei, civilizat Intact întratât, încât ajunsese noapte de noapte pastorul Gâdea, gâdilându-l pe rât, sǎ-l spele pe dinţi într-un ocean de lapte și miere, dupǎ ce ziua întreagǎ uselise la Grifco partidele, când nu avea vise erotice cu președinţi suspendaţi, sau se hârjonise, ca Ulise, cu silfidele fierbinţi și exotice din justiţie.
          Mai bine joi searǎ suferea de inaniţie, decât sǎ cearǎ nevestei varzǎ cu cârnaţi! Sau, o fi de la vin?... O fi fost stricat.

          Ciudat, cum e viaţa! 
          Bun creștin s-a culcat cu nevasta și dimineaţa s-a trezit în cǎtușe cu ICA în pat. 

Notǎ:
          Jos pǎlǎria pentru domnișoara justiţie!
          Se zice cǎ nu e frumos sǎ te bucuri de necazul omului, dar el prea și-a fǎcut mendrele pe tulpina pomului...

Un pamflet.