Am fost într-o creştinare la Piteşti în fieful
roşu al PSD. Uite cum viaţa îţi întoarce nemiloasă vorba şi volanul în curbe!...
După marele miting ce m-a scos din fire şi umplut de ruşine, miting de altoit grinda
grindeanului şi făcut casting actorului uitat, pe fără de numele lui vasile pieca, rebel,
prăbuşit în genunchi în piaţă ca la cinemateca, l-aţi văzut cred, bietul de el!…
Un trunchi neînţeles şi zidit, nu în focul
iubirii ca o Ană lăcrimând zidul mănăstirii, ci ca o blană subţire din lemn câinesc îngropat până
la ţâţişoară, idolatru din fire, în zid la teatru Al Davila pentru ţărişoară şi neam românesc.
Primise sarcină de partid.
După
marele miting - cum întorceam vorba în curbe la început - am promis explicit că
n-am să mai calc în urbe. Dar s-a născut Vladimir şi iată-mă-s la Noblesse, savurând
un botez de succes. Au venit la Vladimir trei zâne bune, ursitoare şi cadâne,
direct de la şcoala de vară a tineretului social-democrat. Prin urmare piteştenii
ăia mici văd roşu în faţa ochilor, de la creştinat.
Poftiţi de vedeţi!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu