La
Câmpina, de ZIUA LIMBII ROMÂNE
Motto: „Nu pot să vorbesc,
să gândesc nici atât, fără
limba română”!
(Nicolae Vălăreanu Sârbu)
Sâmbătă 25 august 2018, Câmpina a rezonat în spiritul
sărbătoririi Zilei Limbii Române – 31 Gustar, eveniment cu ecouri morale şi
istorice în viaţa urbei încoronate de constelaţia universală Hasdeu – Istrati –
Grigorescu, în „acordurile” Poeziei susţinute sub cupola Bibliotecii „Dr. C. I.
Istrati”.
Magnetul
Cu liniile sale de forţă intelectuală – emblematic pentru
Prahova – scriitorul Florin Dochia, atrage – din toată ţara – autori şi autoare
de poezie, cu şi fără cărţi publicate, membri ori nu, ai Uniunii de la
Bucureşti sau ai altor grupări de profil din provincie. Vocaţia domniei sale
pentru a organiza şi conduce – cu măiestria recunoscută – festivaluri şi
concursuri scriitoriceşti în oraşe şi municipii prin excelenţă culturale, din
România, l-a consacrat ca moderator de prestigiu, profesionist.
Cred că în toamna 2011 a început
această delicată misiune de promovare, când a reunit poeţi – recunoscuţi şi
începători – în Casa muzeu din Ploieşti a lui Nichita Stănescu, textele fiind
publicate într-o broşurică de buzunar – tehnoredactată manu propria –, în
2012, cu titlul PRIMĂVARA POEŢILOR. De 7 ani, el însuşi poet şi traducător,
redactorul şef al REVISTEI NOI – din aprilie 2004 – oficiază Maratoanele
Poeziei cu desăvârşită artă spectaculară. Spirit complex şi armonios, Florin
Dochia a înfăptuit încă un „Concert al Poeziei” în Câmpina lui Al. Tudor-Miu,
Geo Bogza şi Eugen Jebelanu.
„Alergătorii”
La „startul” ediţiei 2018 a Maratonului Poeziei au venit
peste 50 de poete şi poeţi (consacraţi şi începători), asistându-i scriitoarea
Mioara Bahna, eseistul Christian Crăciun şi criticul literar Constantin Trandafir.
Portofoliul este impresionant: Gabriel Alexe, Emil Almăşan, Elena Armenescu,
Saşa, Venera Badea, Paul Sebastian Boz, Mădălina Bărbulescu, Dorin Boroianu,
Adriana Bulz, Doru Cernescu, Ştefan Alexandru Ciobanu, Florin Ciocea, Ioan
Vasile Ciutacu, Constanţa Mezdrea, Adela Conciu, Liana Cosma, Ioan Corin
Culcea, Ovidiu Cristian Dinică, Livia Dimulescu, Maria Dobrescu, Dan Drăguş,
Mircea Dan Duţă, Liliana Ene Şuşu, Raluca Faraon, Alina Florica, Daniela
Harabagiu, Romeo Aurelian Ilie, Ion Toma Ionescu, Valentin Irimia, Constantin
Marafet, George Mihalcea, Tatian Miuţă, Ramona Miuller, Lia Nenciu, Nicolae
Nistor, Geta Stan Palade, Coca Popescu, Romeo Ioan Roşiianu, Ioana Sandu,
Florin Sălceanu, Anastasia Tache, Mircea Teculescu, Blanca Trandafir, Diana
Trandafir, Ana Maria Ursan, Maria Udrea,Valeriu Valegvi, Nicolae
Vălăreanu Sârbu. Cu alte cuvinte, în geografia poetică a Câmpinei a încăput
aceea a urbelor Alexandria, Baia Mare, Botoşani, Braşov, Bucureşti, Buşteni,
Comarnic, Constanţa, Galaţi, Madrid, Mangalia, Piatra Neamţ, Piteşti, Ploieşti,
Râmnicu Sărat, Râmnicu Vâlcea, Sinaia, Şelimbăr, precum şi a comunei
Floreşti-Prahova.
Selecţia
Mulţi şi-au citit „producţiile” de pe manuscrise, din
cărţile publicate şi de pe telefeonul mobil, nu toate însă cu valoare literară.
Efortul şi aspiraţia au fost răsplătitere cu câte o mică „Diplomă de
Maratonist”. Vocile şi metaforele s-au întrecut, timp de 6 ore, în ambianţa
spaţiului Bibliotecii „Istrati” prea mic pentru o participare aşa consistentă.
Presupun că i-aţi văzut pe mulţi, postaţi pe facebook. Câtorva am onoarea să
„le dau cuvântul”, grijuliu cu spaţiul tipografic:
„Ornice la unison / sus în mansarda lacustră / se-adună în
amiezi cu prospeţimi de iarmaroc şi / se-nvârt se-nvârt precum morile / în erupţii
solare, le-oprise în eclipsa de-aseară / vânătorul cel lacom, dar se face frig
prietene / a pustiu bate încă din copilărie, duce-m-aş / prin cele erezii de
toamnă / cu astfel de ornice” (Valeriu Valegvi, din „Memoria amiezilor”, Ornice
/ Erezii de toamnă). „Piatra şi marmura / îşi scot inima la vdere / Ca un
soarea alb trimite săgeţi / ce se strecoară în retină / Lumina încheagă arcul
de triumf / se unduieşte în torsuri / în bărbi încâlcite / în sâni şi pe pulpe
/ în vis de zeiţe şi zei nenăscuţi // inima parcă începe să tremure” (Diana
Trandafir, din „Translucide”, Michelangelo). „desenăm umbre copacilor tăiaţi /
săpăm săruturi în piatră / trăim în închisori / invizibile // visele o iau
razna // nu se mai pune egal / între a iubi şi a dărui // să nu laşi iarna
să-şi schimbe culoarea” (Maria Dobrescu, din „Gânduri în cuşcă”, În aşteptarea
iernii). „naşterea-moartea, / două ascunzişuri // din care converg / spre
ochiul al treilea, // cu hăitaşii pe urme, / cu visele turme // mânate de Allen
Ginsberg / pe muntele Konigsberg // pe muntele Konisgsberg” (Mircea Teculescu,
din „Venus de februarie”, Descântec pentru o karmă). „E Decembrei, tată!” /
spune copilul / adulmecând iz de cetină din depărtări. // „O să ningă cu
îngeri!” // „Nu se poate. I-au vândut deja”. (Anastasia Tache, din „Arbore de
gânduri”, Decembrie). „Iubeşte cu patimă, doamnă, / prin vene nu îţi curge
sânge, ci lavă. / Eşti încă plină de viaţă / Îţi place tangoul, îţi place
baceata / Scutură rochia, bate din palme / Castanietele gem de plăcere / Nu le
strivi! / În păr, floarea ţi se va ofili curând / Uită anii risipiţi în chemare
/ Lacrima-ţi pică fără ca nimeni să o vadă / Iubeşte cu patimă, doamnă!” (Coca
Popescu, din „O noapte şi câţiva paşi”, Iubeşte cu patimă). „Eu te-am iubit pe
un peron de gară / pe unde trenurile trec atât de rar, / s-a consumat cum tragi
dintr-o ţigară, / iubirea mi-a părut un hoby arbitrar. // Şi te-am iubit pe-o
bancă şubrezită / câmd teiul vecin se scutura de floare, / cu inima de muguri
înverzită, / să-mi laşi în viaţă o pată de culoare. // (...) Gara e-n ruină,
peronu-i la fel, / pe calea ferată arbuştii-şi fac de cap, / totu-i sărac
într-un gol de portofel / în care nici iluziile nu încap // (...)” (Nicolae
Vălăreanu Sârbu, din „Geometriile spaţiului”, Pe un peron de gară).
Emoţionante rânduri inspirate de Limba Română descopăr în aceeaşi carte, sub
aceeaşi semnătură, poemul care a dat motto-ul reportajului de faţă:
„Nu pot săvorbesc, să gândesc nici atât / fără limba română înmugurind
cuvintele-n gânduri, / fără poezia care-mi respiră sufletul / ca pe un aer
ozonat de vocale / puse fiecare-n silabe pe note sonore. // Sunt sămânţa din
care mama-n iubire m-a născut, / fără cântecele ei de leagăn utzite în somn, /
n-aş putea denumi tot ce mă înconjoară. / Pieptul iu bitei cu movilele lui,
n-ar simţi dorinţa cuprinsă / rotund / în căuşul palmei ademenit de minuni. //
Noaptea ar fi de întuneric şi fără stele de vis, / ziua ar trece ca o lumânare
aprinsă prin iad / şi timpul ar curge fără izvor şi fără vărsare. / Dimineaţa
păsările n-ar mai cânta aşa de frumos, / curcubeul ar avea culorile şterse, de
cenuşă. // Degeaba se clatină frunzele, nu le-aş distinge nuanţele / nervii
s-ar pierde prin carne fără sens, / nici iubirea n-ar fi atât de dulce
îmbibatî-n simţiuri, / durerea s-ar furişa aspră şi duşmănoasă în trup. //
Ninsoarea ar cădea de timpuriu pe tâmple, / ân inimă se nasc aceleaşi
întrebări, / de ce sângele-mi învaţă limba română / şi o transmite urmaşilor în
veac ?”
Un admirabil ison aparţine altui poet cu vocaţie, captat aici din manuscrisul
primit de la dânsul: „ca persoană fizică / în limba română / cuvântul are
milionimi de chipuri // nu e nici om al străzii / nu are funcţie publică / cu
program fix / dar nici nu poartă / în loc de buletin identitar / oda în metru
antic // nu vine din cărţile sfinte / şi nici muşcând / sânul fraged al mamei /
şi apoi prin potriviri magice / aflând sâmburele / şi rostul dramei... // a
început bac-ul / văd grupuri de băieţi / şi fete grăbind / spre examenul / de
limba română / o pereche albastră / se ţin de mână / îmi intră în ochi // ea e
mult / mai frumoasă / decât fetele / din tinereţea mea / şi el mult mai înalt /
dar cuvintele ţipă / mirosind a asfalt...” (Ion Toma Ionescu).
Un pro-domo
Finalmente, Romeo Ioan Roşiianu, directorul publicaţiei
„e.Creator”, din Baia Mare, a pledat pentru climatul scriitoricesc precum l-a
ilustrat aşa de pregnant Maratonul de la Câmpina, cu precedenţe în acţiuni
similare sau Tabere de creaţie – iniţiate şi prezidate de domnia sa, la Bistriţa
şi la Baia Mare –, declarându-se ardent partizan al valorii scrierilor propuse
onoratei reviste –, în paginile căreia a invitat aspiranţii la titulatura de
scriitor (poet / prozator / eseist), cu respectuoase consideraţii faţă de
autorii de literatură autentică.
Mesaje solare
Facebookul a „transmis” câteva „vibraţii” sufleteşti care au
întrevăzut menirea Maratonului:
Carmen Sandu: „Ziua Limbii Române ar trebui să fie în
fiecare zi!”
Dan Drăguş: „Mult e dulce şi frumoasă limba ce-o vorbim”,
glosează poetul pe portativul lui Alexei Mateevici, adăugând: „Vă salut din
ŢARA LUI NICHITA!”
Florica Alina: „Felicitări, domnule Florin Dochia! Am fost
impresionată de buna organizare, de atmosfera de sărbătoare, de intensitatea
emoţiilor care pluteau în aer. Am fost preţ de câteva ore părtaşi la o
liturghie poetică, de unde fiecare a plecat mai bun, mai frumos, mai luminos!”.
Detalii
Scris de Serghie Bucur
