marți, 20 octombrie 2020

Împăratul veveriţelor

               Azi e ziua lui Daniel Marian, un prieten, un poet, dar mai ales un critic special. Mă aliniez şi urc pe val, împreună cu cei despre care a scris lucruri - şi-i urez sănătate şi spor în toate(!), cu beri şi plăceri fără număr şi veveriţe înflorindu-i giumbuşlucuri pe umăr!
Supliment, pagini dedicate lui din Fotografii mişcate.


 




luni, 19 octombrie 2020

Fotografii din cer. Petre Anghel

           Pentru că nu sunt permise lansările de cărţi, postez aici eşantioane din Fotografii mişcate. Astăzi din capitolul Fotografii din cer. Petre Anghel.








 

duminică, 18 octombrie 2020

Poem scurt

 

Copaci smulşi de vânt

pe versanţi.

Un delir de cruci

într-o frecvenţă bizară…

 

De parcă turme

de elefanţi

s-au dus acolo să moară

în cimitirul lor


sâmbătă, 17 octombrie 2020

Amintiri care rămân vii. 27 octombrie 2016.

O iniţiativă şi o realizare împlinită, egală cel puţin cu numele colecţiei, pentru care Danielei Toma, factotumul editurii Art Creativ, i se cuvin toate aplauzele!

Pentru mai multe imagini clic pe LINK

https://pasareacetii.blogspot.com/2016/10/versuri-si-fotografii.html








marți, 13 octombrie 2020

ÎN OGLINDĂ


ÎN OGLINDĂ

 

1.    Ce lung e drumul…

Nu se mai sfârşesc

benzile de bitum perfid

ale autostrăzii,

deşirate

pe mosorul negru

din înaltul ceresc,


bretele de gumilastic

ale unui extensor,

la care timpul,

un atlet stelar celebru

îşi lucrează muşchii,

întinzându-i la maximum,

până se subţiază,


Doar oasele mele

împletite într-un coş

de nuiele se sfărâmă,

parc-ar fi de ceară.

Suntem în rulaj către două sute…

în miezul unui blocaj

şi nu ştim alte rute…


Matematica e precară,

nu te poţi baza pe ea,

precum un poet

pe magia dintre cuvinte…

Cifrele dinapoi, nu sporesc

egale cu cele dinainte,

care scad atât de încet…

 

                *

 

2.    Ce scurt e drumul…

Cum se sfârşesc

benzile de bitum perfid

ale autostrăzii,

înşirate

în înaltul ceresc

pe mosor…

 

Timpul, un atlet celebru

îşi lucrează muşchii

la un extensor stelar

cu bretele

din gumilastic negru,

întinzându-le la maximum

până se subţiază…


Oasele mele şovăiesc

împletite

într-un coş de răchite,

se împuţinează,

se sfărâmă

parc-ar fi de ceară

şi desfrunzesc…

 

Rulăm ţintit în proiect

în miezul unui blocaj

direct spre ţintirim,

cu acul la kilometraj

înţepenit

fix la două sute

şi nu ştim alte rute…


Matematica e precară

nu-i un fluid

să-l întorni din drum

şi să treci prin vad,.

Doar poetul rar răstoarnă

în versurile lui

magia dintre cuvinte…

 

Cifrele dinainte nu sporesc

egale cu cele dinapoi,

ce  scad atât de rapid…