marți, 23 noiembrie 2010

SuperBlog _ Etapa XXXVII-a. Ţaranimănui

Nu sunt un tehnician înrăit, nici un exclusivist ol opţiunilor elitiste, să-mi doresc ce-şi pot permite puţini. Nu sunt nici fanatic gamer, ca sa am nevoie de 3D cu toate ustensilele necesare şi, ca să fiu corect cu mine însumi, nici banii nu mă dau afară din casă. Aşa că cea mai mare parte din zi, mă descopăr lumii în faţa laptop-ului, scriind.
Acum am un Acer Extensa, Intel Celerom, “invalid de război”, v-am mai povestit. Cu el îmi fac treaba şi mă mulţumeşte atâta timp cât nu trebuie să fac deplasări, căci aş fi obligat să car după mine şi monitorul aferent, introdus în sistem după ce ecranul original al laptopului a rămas în stare de protest permanent, oripilat de atacul concertat al nepoţilor. Va trebui să mă repet pentru unii, dar nu am ce face, sunt şi alte persoane noi în trafic pe blogul meu şi nu toate se pot informa, pe surse.

Deci, taberele adverse, adică nepoţii; să vi-i prezint: Tomax proaspăt colaborator Edimax şi Toyota Auris, 4 ani, în prezent bănuit de legături strânse cu teroriştii şi Alex, 6 ani, special, a cărui poveste o găsiţi aici, fără legătură cu concursul în desfăşurare.



Armele de luptă alese în acestă conflagraţie, bomba cu hidrogen (H2O)pentru Alex şi bomba cu sare, a lui Tomax.
Ţaranimănui, brazda dintre tabere, teritoriul confruntării _ ACER-ul meu Extensa. Bietul de el, a rămas marcat de invaliditate pentru toată viaţa! Dacă sarea, până la urmă i-a fost extrasă din organism(destul de greu la tastatură), cu mijloacele, e drept sărace ale sistemului de sănate, pentru H2O, nici măcar SMURD-ul, vârful de lance, n-a putut să intervină. Suflul exploziei cu hidrogen oxigenat, a afectat întrutotul organul vital al imaginii. Toate sforţările SMURD-ului n-au putut salva aparenţele, iar Raed Arafat a constatat în raportul la ancheta de după, că descarcerarea din apă, încă nu e stăpânită la nivelul cerinţelor.
Toate sunt perfectibile pe lumea asta! Părerea mea e că mult mai practică ar fi rezolvarea, dacă firmele producătoare de laptop-uri cum ar fi ASUS, preferata mea, ( îi vând ieftin pontul!) şi-ar dota produsele; antiacvatic, antimagnetic, antistres sau alte antitetanosuri posibile.
Mă înscriu de-acum pe lista de aşteptare.
Iar dacă cumva la decernarea premiilor îmi veţi oferii ceva nou, aş vrea să fie tot un laptop Acer ca ăla rănitu, că ştiu ce poate. Eu lucrând mai mult în programele Office de la Microsoft (Word, PowerPoint, Excel şi Publisher), cât şi în unele mai complexe de genul Adobe şi Picassa, fără complicaţii. Dacă are rapiditate pe internet, cu atât voi fi mai mulţumit, dar să fie cu wireless incorporat, n-am alte pretenţii.
S-auzim de bine !


Nota: Aceasta postare a fost notata cu 85 puncte

luni, 22 noiembrie 2010

SuperBlog _Etapa XXXVI-a. El si Ea

Nu mai poţi fi ancorat în realităţile acestei lumi fără un netbook la purtător. El a devenit partenerul unei existenţe curente. Cum ţi-ai face documentarea între două reuniuni? Şi fără o prezentare OK, gândită până la aterizare, cum ţi-ai putea vinde produsul? Când intri într-o bancă nu ai şanse să obţii un credit fără să-ţi poţi folosi programul personal de calcul al dobânzilor, trebuie să fi cel puţin la egalitate cu agentul, să-l domini dacă poţi, accesând comparativ alte oferte. In emisiunile TV altfel te arată obiectivul camerei de filmat cu un mini-laptop în faţă. Cine ar fi fost Constantin Stan dacă n-ar fi avut obiectul. Imi închipui o paradă a modei, fără fondul muzical şi desfăşurătorul  stabilit anterior pe destop, ce îmbulzeală ar fi pe podium!
Până şi la fotbal antrenorul nu mai poate explica tactica jocului fără un notebook în faţă, iar fotbaliştii săracii, cu el îşi ţin moralul la un tonus satisfăcător, în cantonamente.
Despre performanţele tehnice să lăsam să vorbească specialiştii, ce contează e prima impresie, distincţia care te separă de marele comun. (clasic, cu siguranţă ar fi mai potrivit), vraja care-ţi înlănţuie privirea. Ce aduce colectia Karim Rashid diferit de restul netbook-urilor? Cu siguranţă ce poate aduce un artist designer de talia lui  Karim Rashid.
Netbook-ul ASUS Eee 1008P are un design format din celule înconjurate de şanţuri inspirat din valurile mării din luminile şi umbrele care mângâie suprafaţa ei liniştită. Artistul s-a gândit ca toţi marii creatori la un el şi o ea. Culoarea roz pentru femei şi maroul cafelei pentru bărbaţi. Culori plăcute,culori calde, culori esenţiale. Ondularea valurilor se continua nu numai pe suprafaţa capacului şi în în lateral ci şi în spate, pe suprafaţa de aşezare,  cum nu se prea obişnuieşte la alte case. Materialul plăcut la atingere, imită parcă pielea de crocodil cucerindu-te. Toate porturile sunt ascunse în spatele unor căpăcele, dând o senzaţie de continuitate şi unitate stilistică întregii carcase.
Nu vreau să mă aventurez pe părţile tehnice, ele nu sunt spectaculoase şi sunt sigur nici pentru subiect nu este o cerinţă. Contează în principal simţul estetic, şi el se împlineşte în ochiul robit al celui care invidious te priveşte, când scoţi bijuteria din husa ei special creată în aceeaşi culoare şi acelaşi model, şi pui alături mouse-ul optic, mizând pe efect.
În rest Wireless-ul incorporat, camera Web cu microfonul ce-ţi aduce aproape prietenii, stocarea de 250 GB dar cu sistem de operare Winsows Starter Edition,(eşti pe net în 7 secunde) adevărată bibliotecă portabilă cu mii de poze, sute de clipuri şi ore îndelungi de muzică, ecranul LCD protejat de un filtru de sticlă iluminat cu LED-uri ce dă autonomie sporită şi rezoluţie bună, bateria Li Polymer de 3 celule slim ce asigură o autonomie de până la 6 ore(cu incă o baterie la pachet) şi nu în ultimul rând tastatura “Chiclet” ale cârei calităţi tehnice şi estetice au fost premiate la multe concursuri.
Vizitează stimate cititor şi site-ul colecţiei, http://www.techinstyle.ro/karim_rashid după care sunt sigur că vei mai face o vizită direct la magazin. Te inspiră şi preţul(1779 lei).

În vorbe puţine

dar pentru cine scriu toate acestea

ca o invăţătoare

a vinului

ai rămas în grâul cuvintelor mele

altădată

prietenii

cuminecau

în urmă

memoria e surdă

precum carnea

trupului sterp

mă întreb

zănatecul ninsorilor…

duminică, 21 noiembrie 2010

SuperBlog _ Etapa XXXV-a. Fotograf de serviciu

      În memoria înburuienată a calculatorului am mii de fotografii pe care nimeni nu le-a deranjat de ani de zile. Au dispărut, odată cu bunicuţele, vremile acelea când lângă ceşcuţa cu ceai sau cafea, tronau albumele de fotografii. Uneori pe blog simt nevoie să întregesc comentariul cu o imagine semnificativă, dar decât să rătăcesc prin folderele mele, cărora nu le-am încredinţat nici măcar taina botezului e mult mai uşor de ales imaginea potrivită bătând în fereastra rigurosului meu unchi Google, ce le ţine cu grijă pe rafturi, etichetate, ca pe nişte borcane cu dulceţuri.
       Parcă simt deja în cămară, parfumul dulceţii de gutuie şi glasul blând al bunicii care mă certa, să consum mai întâi dulceaţa din anii trecuţi. Va trebui să corectez nişte poze şi sigur am să le trimit la Real pentru o carte (nu-mi place cum sună fotocarte)cu amintiri din altă lume.
      M-am săturat de lumi paralele, vreau ceva din adâncul fiinţei mele, vreau să ştiu cine sunt. Oho! Psihanaliză, Freud îţi mai trebuie băiete şi faci deja revoluţie în concursul ăsta. Istorie ai avut(Cezar în cuţite făra egal), ştiinţifico-fantastic, nenumărate, poezie(Toyota), de la Adam şi Eva luaşi frunza, taman în cabina de probă de se supărară cei de la Tara şi ţi-au dat un punctaj de ruşine.Nu e cazul.
      Trebuie să fim mai pragmatici, m-am convins (abia acum spre sfârşit) că nu se cer divagaţii şi fantezii inutile, juriile apreciază concreteţea, precizia datelor şi faptele.
      Păi, dacă serviciul foto de la Real are cană cu poză, cu ea bei aghiazmă, chit că ar costă 47,90, cât nu face, sau 27,90_ la alegere. Ai cana ta, îţi duci iubita la gură de câte ori vrei pe zi, iar ca să-i simţi şi prezenţa, o umpli cu whiski. Grijă mare să nu bea şi altul din ea!...S-o ţii încuiată.
      Dacă ai un iubit, eşti deci femeie, ca să-i arăţi ce mult îl iubeşti, îi faci cadou într-un glob, poza ta de pe plaja nudiştilor, să vadă cât suferi tu pentru el, în zăpadă. Şi important, fă-ţi o poză pe pânză cu tine îmbrăcată sobru, şi înrămată, du-i-o la birou, s-o aibă tot timpul secretara-n vedere.

      Enunt proba:
      Real Hypermarket, printr-un parteneriat cu compania germana CeWe Color, a lansat in reteaua magazinelor sale un serviciu prin intermediul caruia persoanele pasionate de fotografie si nu numai, isi pot printa fotografiile/pot da viata amintirilor sub diferite forme: CEWE FOTOCARTE, fotografii, calendare si alte produse personalizate.
      Astfel, clientii au posibilitatea de a utiliza serviciul de procesare foto prin intermediul website-ului www.real.ro sau prin aparatele Digi Foto Maker amplasate in magazinele din Bucuresti. Dupa transmiterea comenzii de pe internet, acestia au posibilitatea de a selecta oricare dintre cele 25 de magazine din tara pentru ridicarea produselor. La noi la Piteşti, Realul e pe str C.Dobrogeabu Gherea .no.1

      Util, uşor de folosit, de comandat, de urmărit. Poate că ar fi necesară mărirea numărului de sortimente personalizate dintre cele care se distribuie în Real Hypermarket, după ce trece criza…

Nota: Aceasta postare a fost notata cu 89 puncte

sâmbătă, 20 noiembrie 2010

Calatoria "Cinci saptamani in palon" s-a incheiat.

Punct final al concursului Cinci săptămâni în palon. Mai jos este, calculat pe baza clasamentului etapei Altă zi,
CLASAMENTUL GENERAL (final)
1. Ion Toma Ionescu 109p
2. LeeDee P. 78p
3. Adela 75p
4. Bogdan 67p
5. Dan 60p
6. Victor 52p
7. LePetitPrince 25p
8-9. Petra, Călin 24p
10. Cristian Dima 23p
11. Sictireli17p
12-15. Carmen Negoiţă, Gabi, Anca Vrînceanu, Geocer 14p
16. starsgates 11p
17. Bianca Dobrescu 10p
18. Simion Cristian 6p
19-20. Vania, dragoselu 4p
21-23. Ioan Bistriteanul, Mariana, drawforjoy 2p
24-26. Mailman, Şerban, Gabriela 1p

OBSERVAŢII.
Oameni buni, vă mulţumesc frumos pentru participarea la această călătorie. A fost interesant, instructiv, folositor.
Îl felicit pe Ion Toma Ionescu, câştigătorul detaşat acestui concurs. Îi felicit pe cei care i-au ţinut trena şi vă mulţumesc, încă o dată, tuturor.
Mă bucur că familia PA a mai câştigat câţiva membri foarte talentaţi şi foarte activi (Ion Toma Ionescu, Bogdan Onin, Victor Bucur), care se alătură, astfel, “veteranilor”. Mă bucură apariţia printre noi a Biancăi Dobrescu şi aştept ca Gabriela, Mailman, Şerban, drawforjoy să nu fi trecut prin lumea scrisului de proză arhiscurtă doar pasager.

Captura de pe site-ul lui Calin Hera
Nota: Multumesc si eu celor care mi-au dat voturile si felicit toti concurentii pentru textele deosebit de inspirate cu care ne-au daruit

vineri, 19 noiembrie 2010

SuperBlog _ Etapa XXXIV-a. Lumi paralele

Tema: Primeşti o informaţie bombă, cu privire la un subiect de larg interes. Publicarea unui material bazat pe această informaţie poate să îţi aducă o creştere spectaculoasă de trafic, notorietate, recunoaştere şi aprecierea multor oameni. Pe de altă parte, dacă informaţia se dovedeşte neadevărată, poţi face mult rău unor oameni nevinovaţi. Cum procedezi în această situaţie? Cum verifici dacă informaţia este adevarată? Construieşte o poveste realistă pe tema asta, dacă nu cumva ai trecut deja printr-o asemenea situaţie şi ne povesteşti un caz concret.

*


Simt cum se instalează în piept ghemul fricii. Se deşiră urcându-se ca un rug sub frunte şi-n ochi. Pulsul îsi accelerează bătăile. Mă smulg din somn hăituit. Snopi de raze stăruie să străpungă,  strânsura pleoapelor. Sigur s-ar putea rostogoli risipindu-se pulsul în întunericul nopţii. Mă dor toţi muşchii, pisaţi centimetru cu centimetru în interiorul infernului.
Găndesc simplu. Dacă ocolesc barajul instalat provizoriu în dreptul şcolii, în locul unde se-adună cele trei văi pe care se-ntinde satul, ca să se verse liniştit spre soseaua naţională, înseamnă că îmi rămâne timp. De ce sunt aici, ce-am sperat? Oricum vor trece la următorul pas, din casă în casă răscolind, în aşteptarea ordinului şi puţine nădejdi între timp să mă pot loga undeva pe net. După ce am intrat în vechea casă bătrânească nelocuită, am adormit instantaneu.
Mă târăsc să aprind lumina, mă liniştesc puţin şi scriu precipitat, pe un colt de pagină, adresa de net. Mi-o amintisem în somn. Trebuie să iau legătura cu NASA poate reuşesc să-nnod firele. Cunosc odaia. In patul vecin un personaj feminin, cu ascendent asupra mea şi drag, stăpâneşte mult mai bine situaţia. Taţa, mătuşă-mea murise de ani buni. Silueta ei de femeie tanără cum n-o apucasem, povestită doar, era mult mai înaltă îmbrăcată în negru. Se scurse afară pe uşă şi ascultă un timp freamătul pădurii în mărginea gardului.
Doar o părere. Cercetasem, nu era nimic. Trecuse primejdia , pierii şi nelegiuirea crimei, crima de a şti întâmplător un lucru important pentru omenire. M-au internat la nebuni. Am fugit. Imaginile de groază  dispăruseră, doar golul acelor clipe apăsa mut. Ce-ar trebui să fac? Mintea surescitată nu mă ajută. Se-ntâmplă la fel. Voiam să-mi amintesc. Injecţiile făcute de medici, după saptămâni de chin, încă mă trăgeau într-un loc mâlos din care mă zbăteam să ies simţind că mă acoperă.
Când şi când, şobolonanul acela mare alb mă fixa mustrător de  pe chiuvetă, dincolo de pragul realităţii, alergat si omorăt, din fericire, de vecinul meu, cumsecadele Napoleon, cu  un par, într-o baltă de sange.
Scurtez drumul. O iau direct peste Priba pe lângă pădure. In şosea ar trebui să treacă autobuzul. Stau în margine şi mi-l pot închipui plin de securişti cu pistoale pregătite gata să şteargă urmele. Mă trezesc fixând, o bucată de hârtie împăturită scăpată pe jos, cât o carte de vizită, pe care era scrisă adresa de net de la NASA… Ce să însemne?  O pun în geantă. Dar dacă îmi verifică geanta… adresa de net. O străng în pumn ghemotoc şi o arunc în iarbă, departe la coş.
Se vede autobuzul. Dacă nu opreşte? nici nu e staţie…Sau  e plin cu hăitaşi… Urc. Doar câţiva călători  pentru schimbul de noapte, obosiţi. Mă aşez pe bancă. Adorm. Trebuie să ajung la un calculator să iau legătura cu specialiştii şi să-i conving că ar fi mai bine…fără panică…să ne pregătim
Povestea poate să fie realistă, cyborgi, extratereştrii, lumi paralele…frâu liber imaginaţiei.

Nota: Aceasta postare a fost notata de juriu cu 70 puncte

SuperBlog _ Etapa XXXIII-a. Eroare de paralaxă

Ce lucruri extraordinare s-au întâmplat! S-a lucrat la guvern în dracii ăi mari şi după îndelungi dezbateri şi contestaţii ale sindicatelor, în sfârşit a fost luată măsura potrivită  să putem traversa în bune condiţiuni criza. Azi, ordonanţa de urgenţă semnată de Boc, a intrat în vigoare şi se aplică.
Populaţia va primi nu ajutoare băneşti , nici acţiuni la Fondul Proprietatea, nici majorări de salarii şi pensii, nici TVA micşorat, ci pur şi simplu ochelari de criză. Ochelarii stereoscopici, invenţia ce a revoluţionat scena politică cu parlamentarismul ei democrat, economia, justiţia şi implicit nivelul de trai al contribuabilului votant.
Românii cu ochelari 3D sunt o altă naţie. Au parcă cumpătare şi rigoare de neamţ, simţul realiţăţii suedezului Ingmar Bergman, bonomia francezului, neutralitatea austriacului, apa de ploaie a englezului, talentul de fotbalist al brazilianului, verdele pur al irlandezului şi tot petrolul şeicilor arabi.
Odată cu primirea ochelarilor, romanului i s-a deschis sufletul şi un cont în băncile elveţiene. Numai astfel a fost posibilă reconcilierea naţională. I-am văzut pe Ponta şi Crin onorând invitaţia preşedintelui la Cotroceni şi mi s-a umplut sufletul. Cum se pupau ei cu Elena Udrea înainte de a ajunge la preşedinte să-i propună din partea cualiţiei opozante, un al treilea mandat!
Apoi la parlament, să fi văzut PSD-ul cum oferea independeţilor toate funcţiile de conducere din Senat, iar în Camera deputaţilor cu mâna lor liberarii şi pesediştii au distrus toate numărătorile electronice de vot, ca o recunoaştere tacită a inutilităţii lor când dispui de un geniu numerologic de anvergura Robertei.
Nu-ţi mai zic de Economie, adusă la turaţie maximă, duduie mai tăricel ca pe vremea Tăriceanului…, iar binecuvântatul teritoriu al patriei a fost împânzit pur şi simplu de autostrăzi. Dar parcă tot reţeaua suspendată din capitală a lui Oprescu e perla Coroanei.
Şi justiţia, draga de ea, în frunte cu Lidia Bărbulescu şi Viorica Costiniu, cum deliberează ea toate procesele şi împarte  dreptatea cu cântarul ăl bun, în trei dimensiuni, pe care la elogiat în ultimul raport anual ăia de la Consiliul Europei, care se pregătesc să mute la Bucureşti, ca recunoaştere a marilor progrese, Curtea de la Haga.
Iar nivelul de trai, nici în Paradisurile ăle mai fiscale n-ai fi visat. Însuşi Patriciu şi-a mutat toate conturile în ţară şi l-a rugat  pe Boc să preia pe bune tot holding-ul Adevărul, gratis cu datorii cu tot.
Câtă prosperitate!  Sarmalele, micii şi berea, vinurile ăle mai alese, le-au scos românii la porţi, de–a fost nevoie de intervenţie la patriarhie ca să schimbăm calendarul ortodox, să punem Paştele şi Crăciunul în fiecare zi.
Si când te gândesti toate acestea nu puteau să existe dacă AMD n-ar fi venit la timp cu placile video cu procesoare grafice din seria 6000 si anume AMD Radeon HD 6870 si AMD Radeon HD 6850. La PC-uri ai nevoie de plăci video care suportă prezentările imaginilor în 3D, aşa că trebuie să fii atent că atunci când vrei să obţii efecte 3D trebuie să ai placă video compatibilă şi monitor compatibil 3D.
Până să trec mai departe trebuie să pomenesc câteva trăsături care fac din această bijuterie un pas important către tehnologiile 3D ale viitorului. Pe scurt, tehnologia AMD HD3D permite vizualizarea în 3D, are 1GB GDDR5, pe 256 biti, GPU la 900Mhz, pe PCIE 2.1, DirectX 11 și Shader Pixel 5. Adică, “it simply rocks“.
Despre partea tehnică ofer un link http://blogrum.marketonline.ro/ati-radeon-hd-6800 unde va vorbeşte un specialist adevărat, nu ca mine.
Modul în care experimentăm tehnologia 3D astăzi este prin intermediul monitoarelor stereoscopice care produc iluzia unei imagini tridimensionale prin suprapunerea unor cadre diferite pentru ochiul stâng față de cele pentru ochiul drept.
Aceste monitoare necesită însă ochelari speciali pentru a vedea efectul 3D şi trebuie să subliniez că imaginea aproape reală, care iese din monitor, este o iluzie creată în creierul nostru. Da, este vorba de crearea impresiei de adâncime a lumii virtuale și are un efect destul de puternic, în orice caz.
Un ultim cuvânt pentru Ionut Grigorescu, cel care apreciază articolul din partea sponsorului. Nu m-ar mira să fie uşor nemulţumit de viziunea mea şi ţin să precizez. Diferenţa se datorează inconvenienţei ochelarilor. Viitorul sper să-i elimine, e un deziderat. Obiectiv vorbind am un mic neajuns. Cu ochiul drept nu văd bine, am un defect din naştere şi e posibil ca viziunea mea in profunzime să nu cadreze cu viziunea DUMNEALUI. Dar cine ştie…

miercuri, 17 noiembrie 2010

Altădată povestea _ Ultimul palon


             Într-o altă zi, ar fi vrut să facă un duş. Mi-a cerut în vorbe puţine o pijama sau un tricou. Nu era apă. S-a dezbrăcat fără jenă descoperindu-şi sânii rotunzi. Clipele deveniseră lungi ca degetele-i încremenite pe nasturii cămăşii ce nu doreau să se încheie. Şi-a pus capul pe pernă şoptitindu-mi că e bătrână şi obosită. S-a cufundat în somn ca într-o apă adâncă. Am împins-o pe plajă către perete. Căldura trupului degaja o mireasmă de sare. Ţipetele ciudate ale pescăruşilor pătrundeau prin geam.


Votati AICI daca v-a placut pe site-ul lui Calin Hera

marți, 16 noiembrie 2010

SuperBlog _ Etapa XXXII-a . Cursă de uzură

Problemele de vedere m-au împiedicat să mă pot afla la volanul unui automobil vre-odată. Cu atât mai puţin al unui automobil de curse. Senzaţiile, dacă nu le-am trăit pe viu mi le pot închipui însă aproape cu aceeaşi acuitate. Este una din capacităţile mele, imaginez şi apoi pot descrie cu lux de amănunte trăirile. Tocmai mă apropii de acul de păr, aici e porţiunea cea mai periculoasă. 
După peste treizeci de tururi ţi se pare că totul e automatism, ai putea să visezi mişcarea imperceptibilă apăsând pedala frânei sau acceleraţiei, numai cu gândul. Poţi închide ochii, tentaţia te încearcă şi te scuturi strângând în mână volanul. O fracţiune de secundă şi aş fi ieşit în decor.
Asta e uzura specifică a circuitelor de viteză, mereu aceleaşi imagini repetate la nesfârşit, linia dreaptă, acceleraţia, duelul roată la roată, şicana, frâna, virajul scurt şi acul de păr ca un refugiu negociat în orb.
Prea multe etapele şi la Superblog! Asus, Toyota,viraj la Real, Hostway,  linie dreaptă la Azerty, Borealy, Asus din nou, Taromul cu acul lui de păr şi din nou Asus, roată la roată, concurenţi obosiţi şi juriul, câteodată negociind şi el în orb. Asta e competiţia. La sfârşit lucrurile se aşează în matca lor, câştigătorii îşi pun coroana, iar învinşii înjură pe organizatori ca n-au pregătit bine pista de concurs, că vizibilitatea a fost redusă şi desigur ceva mişmaşuri întâmplate la cântarul oficial. Cred  că mă voi număra printre cei din urmă. Originalitatea adevărată e greu de acceptat.
Spuneam că într-o competeţie mai lungă intervine uzura. Trebuia în etapa asta, a XXXII-a să vorbesc despre ASUS, iar eu am bătut câmpii la Imola sau mai ştiu eu pe unde, în preambul.
Nu trageţi concluzii pripite măi oameni buni. Eu tocmai îmi îcercam monitorul LED Designo MS,  din seria aia nouă scoasă pe piaţă de ASUS _ care reuneşte cinci modele ultra-subţiri - MS248, MS238, MS228 și MS208. ca o continuare a seriei de monitoare LCD MS246/ 236/ 227/ 226/ 202 aduse pe piaţă în 2009 şi am nimerit din întâmplare site-ul  Formula 1, în transmisie directă.  Taman cand se-nşurbase Sebastian Vettel în ultimul tur de pistă de-a ieşit câştigător în circuitul de la Abu Dhabi. Ce cadre superbe, revărsarea mulţimii pe pistă cu unicul gând să-l atingă pe campion, şi uitarea de sine, zâmbetul acela de fericire fluturând deasupra monopostului. Zâmbetul victorios de zeu al momentului.
Încadrată în rama strălucitoare de culoarea safirului albastru, imaginea e parcă o odă a bucuriei. Nu-mi mai puteam dezlipii ochii de pe monitor. Modelele de vârf din noua serie au o rată de contrast de 10.000.000:1 pentru redarea unor imagini vii, cât mai apropiate de realitate, numai că imaginile realităţii nu-ţi dau posibilitatea să surprinzi în profunzime amănunte, trăiri pe care depărtarea ţi le ascunde. Toate subtilităţile le am acum, aici, în faţă mea cu generozitate
Pe birou forma geometrică subţire cu muchia de numai de 16.5 mm şi o culoare neagră lucioasă ca a unui pian degajă eleganţă şi stil. Suportul de susţinere sub forma de inel (tehnologie Ergo Fit) îmi permite să-l înclin uşor pentru a obtine un confort sporit privirii şi unghiul cel mai bun. Totul e parcă făcut să încânte. Tipul de monitor despre care vorbim nu are mercur în componenţă și are un consum cu până la 45%* mai mic de energie, generând anual cu 23,6kg mai puține emisii de CO. E un ECO subtil
Iluminare cu LED-uri oferă o imagine stabilă, minimizând oboseala ochilor chiar şi după perioade mari de utilizare. 
Compatibilitatea Full HD (1920x1080) şi conectivitatea HDMI permit rularea fluxurilor de rezoluţie înaltă, iar timpul de răspuns de numai 2ms (GTG) asigură redarea fluentă a imaginilor.
            Tehnologia ASUS Splendid™ Video Intelligence optimizează fidelitatea culorilor prin aplicarea unuia dintre cele cinci profile predefinite (jocuri, cinema, noapte, peisaj, standard), răspunzând nevoilor utilizatorilor la o simplă apăsare de buton. Trebuie să-i cred pe cei de la ASUS când fac o asemenea prezentare a produsului. Deocamdată ASUS înseamnă  înaltă tehnologie şi respect pentru clienţii săi.
Nota: Aceasta postare a fost notata in concurs cu 95 puncte

Clasamente la zi Concurs PA _ Calin Hera

 CLASAMENT ETAPA VII-a

1. Pastile de timp 61v
2-3. Vraciul arab, Pastila miraculoasă 57v
4. Dacă Viagra ar ridica şi moralul… 52v
5. Pilula albastră 39v
6. Lecitină 34v

CLASAMENTUL GENERAL LA ZI
1. Ion Toma Ionescu 94p
2. Adela 64p
3. Bogdan 63p
4. LeeDee P. 56p
5. Dan 54p
6. Victor 49p
7. Cristian Dima 23p
8. LePetitPrince 22p
9-10. Petra, Călin 21p
11. Sictireli17p
12-13. Anca Vrînceanu, Geocer 14p
14. Carmen Negoiţă 12p
15. Gabi 11p
16. Bianca Dobrescu 10p
17. starsgates 8p
18. Simion Cristian 6p
19-20. Vania, dragoselu 4p
21-23. Ioan Bistriteanul, Mariana, drawforjoy 2p
24-26. Mailman, Şerban, Gabriela 1p

luni, 15 noiembrie 2010

SuperBlog _ Etapa XXXI-a, Da sunt destept am sa cumpar de la Azerty

Mi s-a întâmplat odată, faptul este real, fostul meu ginere îşi ridica o casă undeva la marginea Bucureştiului. La prima vizită, o înălţase până la centură, şi urma să construiască etajul  cu pereţi din lemn şi izolaţii din acelea uşoare, să nu strice  mobila când se va dărâma la cutremur.
Ginerele meu căuta să mă lamurească, cum că n-ar mai vrea să mai toarne deasupra practic nici centura, consecvent aceluiaşi principiu descris anterior. Bag’samă, avea de gând să-şi cumpere o mobilă de mare valoare şi n-ar fi vrut în vremile astea nesigure să-i rişte integritatea. Ca nespecialist, (eu n-am reuşit să-mi ridic niciodată o casă) mi-am dat cu părerea.
Rău am făcut! În loc să-l încurajez mi-am spus opiniile. Se pare că nu s-a mai pus problema centurii, şi nici cea a acoperişului în consecinţă, s-a pus doar problema divorţului şi nu m-au mai întrebat pe mine, cum n-o făcuseră nici la căsătorie.
De-aia vă zic, pregătindu-mă să vizitez magazinul online Azerty într-o casă nouă, mi s-a părut cumva o similitudine cu păţania mea de mai devreme, şi înainte de orice mă simt obligat să fac precizarea expresă, că nu sunt un specialist IT, retailer, PR, public affairs, marketing şi advertsing. Nu am pretenţia deci că girez un punct de vedere profesional. Nu vreau să dărâmaţi, Doamne ferşte după ce trec eu, tavanul, pereţii, sau acoperişul  magazinului online dacă nu ni se potrivesc opiniile.
Ce bine că nu trebuie să mai merg cu metroul, tocmai până-n Grozăveşti lângă Pui de urs, în faţă la Orhideea unde au ei magazinul magazin!...  http://www.azerty.ro, şi Google ţi-aduce acasă pe loc toată împărăţia!
La intrare, o voce feminină te-nvaţă desigur cum să-ţi economiseşti banii. Mi-ar fi plăcut să văd şi femeia, dacă tot au avut ideea cu blondele. Oricând o femeie dezleagă baierile pungii. Vorba aia cu interesul poartă fesul, aici nu se aplică. Oare de ce ei nu vor să arate femeia? e acolo probabil o lucrătură!…
Prima impresie în casă nouă, pe site, e că sunt puţine, culorile . Numai alb şi albastru. Eu vă cred, aţi vrut să pară construcţia ca un bloc cu 18 etaje de beton şi sticlă. Măcar scheletul, măi oameni buni, mai puneţi cumva o culoare, altfel daţi impresia că se face comerţul în aer liber.
Am fost prea dur. Nu mă luaţi în seamă. Site-ul se mişcă bine şi ai la îndemână toate detaliile. Şi uite o idée stralucitoare, Cardul VIP, excelent!...  vă rog eu să citiţi detaliile.
Cum devin posesor de card VIP?
·         Acumulând cumpărături cu valoare de……şi e OK.
·         Periodic, la concursurile organizate de Azerty……lipseşte verbul. Ce  trebuie să fac?
“Cât de chitros poţi să fi!...”Asta e expresia fiicei mele mai mici, aceea cu casa neisprăvită. Dar ea îi dă cu totul altă nuanţă. Nu ştiu de unde a cules o uşoară semnificaţie peiorativă, că la noi în casă chitros e pur şi simplu zgârcit, şi de unde?!... E drept că-mi cam fac cu ochiul mai mult promoţiile şi lichidările de stoc, pe Azerty!
Să continuăm “turul oraşului”,mai propriu zis numai al casei despre care vorbim. Review video.  E iarşi o bună idee, dar de ce numai Ana, prezentatoare pentru toate produsele? Vă găsesc eu soluţii, discount, superblonde, la asemenea marfă!… şi le poţi folosi desigur şi în cabina de probă la imagini 360.
Există si-un blog, sărăcuţ deocamdată, dar promite oarece premii pentru SuperBlog destul de interesante.
Despre produse ce să mai vorbim, filtre, detalii,operativ sunt în regulă şi contează.
Suportul, ratele, socializarea pe twitter şi facebook, abonamente newsletter şi să nu uităm parteneriatul benefic ‘Azerty.ro si Microsoft’cu sistem de operare preinstalat la calculatoarele cumparate in legalitate fara compromisuri.
Da sunt deştept, am să cumpăr de la Azerty!

Nota: Aceasta postare a fost notata cu 85 puncte

duminică, 14 noiembrie 2010

SuperBlog _Etapa XXX-a. Tehnologii de duminică

În peşteră răcoarea te înfioară . Durerea pământului tace în colonadele stalactitelor. Rar din tavan lacrimi se desprind atingănd suprafaţa de cleştar a lacului. Miezul sunetului se întinde ca o umbră în ecou.
Şi tot tăcere. Dintr-o dată  pădurea îşi deschide freamătul unei adieri de vânt. Concertul păsarelelor sub ramuri capătă înălţime. Culcat în iarbă aud cum se grăbesc secundele.
Marea e furioasă. Valuri izbesc de ţărm şi sparg întunericul. Îmi vine să recit în gând Oda în metru antic.
Sus în cer Debussy picteaza un Clar de lună.
Sunetul este o sărbătoare a vieţii, precum lumina, culoarea şi cel dintâi, cuvântul. Sunt mari artişti care desigur îl modelează, sunt îngeri care-l înalţă, dar tehnic trebuie păstrat şi redat în complexa lui adâncime, cu catifelarea nuanţelor şi căldura din interior, cu acurateţea şi rigoarea strălucitoare a luminii, spre bucuria întreagă şi netulburată a celui care ascultă vrăjit.
De asta se ocupă în domeniul IT, cei care îngrijesc cu mult profesinalism capabilităţile domeniului despre care suntem solicitaţi să vorbim, în această cea de-a XXX-a probă a concursului SuperBlog.
De asta se ocupă ASUS şi expertiza lor împărtăşită cu profesionistii de renume mondial de la Bang & Olufsen ICEPower s-a concretizat într-un standard numit SonicMaster, cu care au înzestrat noua generaţie de notebook-uri de serie N îcununată de bijuteria NX90 despre care am mai vorbit în concurs.
Şi iată cum sponsorul şi examinatorul nostru ne copleşeşte cu detalii în enunţul probei:
“Secretele tehnologiei SonicMaster? Cum reuşeşte aceasta să ofere o calitate a sunetului unică pentru laptopurile ce o folosesc?
            Puritatea sunetului oferă o separare a elementelor din coloana sonoră. De la sunetul delicat al tocurilor pe o podea de marmură până la vibraţia delicată a unei corzi de vioară, redarea cu fidelitate si precizie asigură detalii bogate şi subtile.
            Bass-ul puternic aduce o întregire a coloanei sonore, transformând audiţia într-o experienţă reală, naturală.
            Volumul mare iţi permite sa simţi imersiunea în acţiunea filmelor sau în evenimentele sportive. Ce ar fi însemnat uralele mulţimii fără volumul necesar transmiterii emoţiilor vulcanice din spatele lor?”… şi tot aşa, nu are rost să continui. Un asemenea enunţ detaliat are darul să te inhibe, nicidecum să-ţi stimuleze  inspiraţia scriiturii.
Se vede ca cel care a făcut enunţul e îndrăgostit de meseria lui, ce să aduc eu nou, când nu am pipăit o asemenea minunăţie de notebook. Următorul bobârnac l-am primit deschizând site-ul official http://sonicmaster.asus.com , eclatant, elitist am pus linkul şi nu mai completez nimic. Restul datelor tehnice faptul ca tehnologia SonicMaster permite notebook-urilor sa redea cu pana la patru octave mai mult decat laptopurile obisnuite, aducand sunetului o veridicitate unică. Celelalte comparaţii, pe amplificatoare, boxe şi camere de rezonanţă las pe ceilalţi concurenţi să-şi etaleze cunoştinţele. Mă simt depăşit.

Nota: A ceasta postare a fost notata cu 75 de puncte

sâmbătă, 13 noiembrie 2010

SuperBlog _ Etapa XXIX Blogway dialoguri posibile

Nu am totdeauna un whiskey bun. Dar fără cafea nu mă pot aşeza în faţa calculatorului. E bun şi coniacul până la urmă. La cât beau eu!…(aşa ai un scris sucit de nu întelege omul cât bei! mult? sau puţin!?...). Lasă-i să se frământe dacă n-au altceva mai bun de făcut.
Sper că v-am obişnuit cu dialogurile noastre. Eu şi pasăreaceţii, spiritul blogului meu, mai dialogăm uneori când pierdem din înălţime şi inspirăm mai greu. Vă spun un secret, pasăreaceţii totdeauna evoluează între paranteze. Nu căutaţi să puneţi semnul = între ceaţă şi paranteze, că n-am spus asta. Semnul vă aparţine  eu v-am dat doar o cheia ca să vă luminez, să vă scot din ceaţă. (ce subiect tratăm azi?)
Astăzi vorbim despre Blogway. (despre ăia să vorbeşti tu, mie nu-mi trebuie!...) Biata pasăre, se teme să n-o las de izbelişte. Cum s-o las, de doi ani îmi mănâncă sufletul, s-o las tocmai acu? (ba tu mi-ai mâncat mie sufletul, nimic n-ai ştiut. Nu tu, un gadget mai acătării, un tag, un link unde trebuie, să câştigăm trafic, nici măcar un banner nu ştii să faci, ce să mai vorbim de publicitate, nimeni nu dă doi bani la noi pe blog să ne-nbunătăţim nivelul de trai ca să zburăm peste criză.) Are şi pasărea dreptatea ei! Când am făcut eu şcoala nu se inventase netul, şi limbi străine, doar  limba rusă şi aia mi-a rămas în gât. De unde atâta engleză ca să pricep limbajul specific. Că cu Google translate mai rău te-ncurci. (iar exagerezi, fără el erai mort de mult.)
Să fi ştiut de Blogway, www.blogway.ro de la-nceput  altfel s-ar fi pus azi problema. Costurile de 4,5 euro cât cere Compania Hostway Romania pentru domeniu.ro n-ar fi fost chiar un capăt de ţară la câte oferă ei. (şi ce oferă mă rog dacă nu-ţi e cu supărare?)
Blogway.  e un card preplătit care ofera: platforma de blog (WordPress), bandă de internet , tutoriale, email, domeniu .ro, teme, hosting profesional, spaţiu pe server si suport tehnic. (după cum spui pare să fi adus paradisul bloggerilor, pe pământ.)  Nu chiar pe pământ, la coborât în blogosferă, tu, adică eu ca proprietar de domeniu aş rămâne doar cu grija scrisului, restul baţi din palme… (da,da, baţi din palme, rosteşti “să intre cadânele’ şi toate blondele, că m-ai înnebunit cu ele, năvălesc la tine pe blog. Adevărată orgie, drac bătrân la ce-ţi  zboară gândul!)
(şi totuşi dacă stai să cugeţi, ai totul de-a gata nu eşti la mâna unui neisprăvit ca ăsta al meu, care nu ştie să-mi aleagă un template sau plug-in-uri ca lumea, să optimizeze Google –SEO, să pună un filtru de spam, să introducă un filmuleţ de pe Youtube sau Trilulilu, mai că nu rezişti ispitei)
Să-ţi mai citesc doar câteva cuvinte cheie din prezentarea lor
Promovare _ Îţi vom face blogul cunoscut şi recunoscut, pe site va fi o secţiune cu RSS-uri din comunitatea Blogway.
Siguranţă _ Îţi găzduim blogul în cele mai bune condiţii, pentru un an de zile. La sfârşitul perioadei, dacă vrei, mergem mai departe împreună.

Simplitate _ Totul este foarte simplu şi uşor de înţeles. La Blogway, n-ai nevoie de nici un fel de cunoştinţe tehnice ca să poţi avea blog, avem multe tutoriale pe site care te învaţă imediat ce şi cum.

Rapiditate _ Blogul ţi se va încărca repede indiferent de câţi vizitatori ai şi de unde vin ei. Avem peering direct cu cei mai mari furnizori de net din Romania: RDS, Romtelecom, UPC, Euroweb, Evolva

Protecţie _ Dacă ai deranjat pe cineva cu blogul tău, iţi asigurăm protecţie împotriva atacurilor pe net prin soluţii hardware dedicate (flood and DDoS protection).

Profesionalitate _ Dacă e un lucru pe care-l putem garanta, acela e că blogul tău va fi tot timpul funcţional. Nu vor exista perioade down-time, in care blogul tău sa nu poată fi accesat. Asta pentru ca filosofia Hostway are în centru conceptul de back-up, adică la orice soluţie, avem[...]

( opreşte-te, stai să aflăm notele de la Hostway la SuperBlog şi apoi hotărâm împreună)

vineri, 12 noiembrie 2010

Flash

Am luat cu asalt Campionatul Mondial la Paris în patria muşchetarilor.  La spadă, fetele noastre au câştigat titlul pe echipe în finala cu Germania. Un succes fantastic pentru care cuvintele nu au îndeajuns măsură.
Ana Maria Branză, Anca Măroiu, Silmona Alexandru şi Loredana Iordăchioiu
Bravo fetelor !!!

SuperBlog _ Etapa XXVIII-a. Real-ităţi "alaskeze"

Nu ştiu dacă are vre-o relevanţa faptul că în limba aleutină, Alaska (alyeska) înseamnă “ţară mare” sau “pământ mare”, iar în limba Real,- Hypermarket România, Alaska înseamnă noua gamă de  produse electrocasnice “mici”.
Ce alte legături de-a dreptul istorice ar mai putea fi făcute?
Dacă  am început cu un aparent contrast, putem lansa şi o similitudine.
Când au cumpărat americanii teritoriul Alascăi de la ruşi, (ştie unchiul Google précis data, dar nu-l mai întreb) au dat pe el doar nesemnificativa sumă de 7,2 milioane de dolari, să moară de ciudă dac-ar şti latifundiarul nostru din Pipera, dar el nu ştie că nu scrie în cărţile sfinte.
Şi produsele brandului sunt tot la preţuri avantajoase, având şi o apreciabilă componentă calitativă si de fiabilitate ce le situiază în top. (Fie vorba-ntre noi, de-ar fi ştiut ruşii atunci, cât petrol, gaze naturale aur şi alte minereuri ascunde subsolul Alaskăi nu ştiu dacă la fel ar fi stat negocierile…)
            Deocamdata seria produselor depăşeşte cu putin peste 60 de articole; de la filtre de cafea şi până la ventilatoare sau articole de încălzit, mai ieftine cu 20-30% faţă de produsele de referinţă, de la aparate de gătit, mixere, fiare de călcat şi până la aparate pentru îngrijire personală, sandwich makere, mult apreciatele cuptoare cu microunde etc.



Ideea mi se pare strălucită din mai multe puncte de vedere:
·         In perioadă de criză omul cumpără strict ce are nevoie, şi intră des in supermarket.
·         Vânzările produselor electrocasnicelor mici şi utile, la preţuri accesibile, se pot strecura din când în când în  coşul săptămânal de cumpărături.
·         Cumperi mai sigur produsul sub marca unui brand, care şti că trebuie să-şi poarte de grijă.

Cu siguranţă, design-ul placut,culorile atrăgătoare, în pas cu tendiţele creativitii şi trendul pieţii va stimula argumentaţia gospodinelor in dezbaterile îndelungi pe buget în cadrul parlamentului familial. Până la urmă se înţelege de la sine, ea, gospodina, dar înainte de toate femeia, va şti cum să încline balanţa. înainte de a se ajunge la numarea voturilor.
Sunt sigur că diversitatea produselor va fi sporită, dar nu aş opta pentru un ritm intens. 

Felicitări Real !


Nota: Aceasta postare a fost notata in concurs cu 96 puncte

Pastile de timp _ Al VII-lea palon

Pastilele cu timpul lucrează, n-au nici o treabă cu organismul. Ţi se dă la naştere un timp, al tău şi un număr aferent de pastile, un fel de unităţi concentrate, n-are importanţă culoarea sau forma, albastre, roşii, mai mici, mai mari, nici ziua niciodată nu-i egală cu altă zi. Unii le consumă după reţetă, riguros, dimineaţa, seara, alţii se dau sportivi şi-apoi le iau cu pumnul. Degeaba te panichezi, sau te pui bine cu farmacistul, tot alea sunt. Stai calm, oricum, la ultima se opreşte timpul.


Imagine: adiblog.vaslui.net

Votati aici daca v-a placut

joi, 11 noiembrie 2010

Clasament general "Cinci saptamani in palon"

Inaintea ultimelor doua etape in concursul de proza arhiscurta Cinci saptamani in palon postez cu usoara jena clasamentul general  la zi

1. Ion Toma Ionescu 77p
2. LeeDee P. 51p
3. Adela 49p
4. Bogdan 48p
5. Dan 46p
6. Victor 38p
7. Cristian Dima 23p
8-9. LePetitPrince 19p, Petra 19p
10-11. Sictireli, Călin 17p,
12. Geocer 14p
13. Anca Vrînceanu 11p
14. Bianca Dobrescu 10p
15. Carmen Negoiţă 9p
16-17. starsgates, Gabi 8p
18. Simion Cristian 6p
19-20. Vania, dragoselu 4p
21-22. Ioan Bistriteanul, Mariana 2p
23-25. Mailman, Şerban, Gabriela 1p

Multumesc inca o data celor care imi dau incredere prin voturile lor, ca pot sa devin "presedinte"

miercuri, 10 noiembrie 2010

SuperBlog _ Etapa XXVII-a . Cucurigu boieri mari dati un laptop pe doi bani

            Acu, timpurile se mai schimbaseră. Se schimbase şi povestea. Nu ştiu cum se făcea, da baba avea cucoşu, şi moşului îi cotcodăcea găina în jurul casei, de câte ori făcea ou, şi încă pe deasupra. Murea de ciudă baba că-şi dăduse acordul scris, pentru schimbul de orătănii.
Luase cucoşul cu muşuroiul de bani cu tot, da a venit pârdalnica de criză de n-a mai rămăs ban pe ban: “S-a ales praful de viţelul gras!“ Ba, să nu mint, rătăcise special doi cocoşei de argint, în solniţa de sare(nici sare nu mai avea!... După ce să bea apă!?…). Ii păstrase ca să zic aşa, să-i aibă moşul, de-i va veni sorocul înaintea lui, să se-ngrjească a plăti ăle pământeşti, care vin la urmă.
Pe moşneag, îl prindea mila uneori şi ar fi ajutat-o, numai că pornise un proiect cu fonduri europene. Dezvoltase o găinărie, şi tare se temea că nu-i ies cifrele cand vor veni ăştia de la Consiliul Europei în control, că şti cum e, te paşte ghinionul când dai din curte, şi nu vroia să se facă de râs.
Din vorbă-n vorbă, într-una dintre seri, că mai venea baba la el la televizor, să-l vadă pe Dan Diaconescu,  moşului îi veni ideea că n-ar strica să joace baba, la Bursă. Se spărie baba la început, crezând că bursa e un fel de emisiune nocturnă şi trebuie să se dezbrace ca Bianca lui Capatos la un show păcătos. Moşul o liniştii, e păcătoasă şi bursa, dar e la lumina zilei şi oricum baba n-avea ce pierde.
Numai că îi trebuia un laptop, de-ăla profesional, să se logheze la licitaţii. Aşa făcură. 
În zori baba, bătu cucoşu bine şi-i grăii: ”Pintenogule, n-ai a te-ntoarce acasă fără un laptop de fală, că te ologesc şi te pun la frigară. Iaca şi ăştia doi bani să-i ai de rezervă, ţine-i pentru orice eventualitate în punguţă, şi mergi fuguţa la OKTAL(www.oktal.ro), că acolo e raiul pentru laptopuri şi netebookuri.
N-avu d-ales pintenogul! Cum ajunse în faţa magazinului, se proţăpii la intrare şi strigă cât îl ţineau baierile pieptului lui ţanţoş:
“Cucurigu, boieri mari
Daţi un laptop pe doi bani!”
Il tufliră o dată, de două ori, vânzătorii. Nu te pui cu cocoşu. Îl aruncai afară pe uăşa, el zbura pe fereastră înapoi, şi tot aşa:
“Cucurigu boieri mari
Daţi un laptop pe doi bani!”
N-au avut ce face. Ca să-l potolească, începuseră să se enerveze clienţii, au fost obligaţi să-i făcă hatârul şi scoaseră un laptop din raft. Numai că nu scăpară aşa uşor, el o ţinea una şi bună că vrea să vadă oferta completă. Consultând oferta bogată a rămas până la urmă la:
Toshiba Satellite A660-167 Core i7-740QM(1.73), 6 GB, 640 (640 GB-5400), 16.0 LED, nVidia GT 330M-1024, BluRay-RW, Webcam-1.3, Bluetooth, Office HST Trial, bgn, W7 Premium-64, Velvety black w/ chain, KB Hal

Întrebă de preţ,(5099 lei ). Când să plătească, cu cei doi bănuţi, cârâii, să se-audă de departe: “Doi bani dai, doi bani face!”... Cu vorba asta îi dădură şi banii-napoi. Puse laptopu-n Geanta notebook 16 CADOU şi pe-aci ţi-e drumul.


Nu mai ştiu, o fi castigat baba la bursa?...


Nota: Aceasta lucrare a fost punctata in concurs SuperBlog 2010 cu 100 de puncte

Superblog _ Greşeală de arbitru. În loc de contestaţie

Dintru început vreau să fac precizarea  că nu sunt adeptul Comisiilor de disciplină ale Ligii lui Mitică, cele care sancţionează printre altele şi arbitrajul. Ce să am eu cu arbitrii?...Eu doar, vreau să-i eliberez de coşmaruri. Vă aduceţi aminte Olimpiada de la Moscova când aşteptam nota Nadiei? Ţopescu ca Ţopescu , dar bieţii arbitrii, un secol de gimnastică n-or să mai aivă somn!...
Puteam să aranjez cu Mircea Badea şi cu Ciutacu să-l scot vinovat pe Băsescu, pentru jurizare, nimic nu mişcă fără ştirea lui, puteam s-aducem în faţa Casei Poporului toţi blogerii de bună credinţă...
51 de puncte, taman Frunza de ferigă! V-aţi uitat atent în cabina de probă cât de bine îmbracă ea, subiectul? …Stimaţi juraţi, mai uitaţi-vă o dată, jur c-o să vă placă.


N.A. Rog cititorii sa acorde dupa lectura Frunzei de feriga, punctajul propriu. Multumesc. Maxim 100 de puncte . Bineinteles e o gluma, nu o contestatie adevarata. Mai jurizeaza...juriul

marți, 9 noiembrie 2010

SuperBlog _ Etapa XXVI-a _ Toyota ca marcă ITI

 Nume proba: Propuneri de inovatii si proiecte CSR marca Toyota

Poezie


N-am înţeles v-asigur nici o iotă
Din ce se cere astăzi în concurs,
Dar stând în dreapta-faţă la Toyotă,
Poate-mi revin desigur, pe parcurs.

M-aştern la drum zburând printre coline
Şi peisajul intră prin parbriz.
Natura a lucrat atât de bine,
Dar omul a mai fost, în preaviz…

Pe-aici, la dreapta se-ntindea pădurea
Pe sute de hectare cum să zic.
A venit omul negru cu securea
Şi din pădure n-a rămas nimic

De-aici un râu se despletea în vale
Şi caprele de munte-şi spălau chipul.
Cu utilaje grele şi cazmale,
Alţi oameni negrii au spălat nisipul.

Apoi s-au dus în treaba lor murdară,
După ce aurul se isprăvise.
Si-n urmă, râpa a rămas să ceară
Memoriei rănite, dreptul ei la vise

Ici-colo, coşuri mari cât turnul
Descarca –n cer, direct, tot fumul.
Şi norul se zburleşte, taciturnul
Şi parcă se-ngustează drumul

Dar companiile au luat aminte
S-au sfătuit şi-au stabilit concepte
Nu mai puteam să mergem înainte
Pământul nu mai răbdă să aştepte


Teorie

  • CSR (Corporate Social Responsibility) este o concepţie referitoare la contribuţia pe care trebuie sa o aiba companiile în dezvoltarea societaţii moderne. De-a lungul timpului, aceasta contribuţie a fost teoretizată diferit de mai multe curente de gandire. Iniţiativele “responsabile” ale companiilor au fost denumite printr-o varietate de termeni: corporate citizenship, corporate philantropy, corporate societal marketing, community affairs, community development etc.
  • Vor fi în 2020  1,2 miliarde maşini ,dublu fată de numărul maşinilor aflate în circulaţie acum. Sunt necesare decizii potrivite care treebuie sa se asigure că emisiile poluante nu vor alimenta angoasele dezastrelor. Drumul către maşina ecologică cu siguranţă nu e uşor.
  • Toyota se înscrie în avangarda  preocupărilor ECO hibrizii ei, gen Prius sau Auris, care folosesc motor electric în combinație cu cel classic circulă cu succes pe drumurile publice contribuind la dimuarea gazelor toxice atât de incriminate în contextul încălzirii globale.
  • Cercetătorii companiei lucrează în continuare în războiul declarat motoarelor clasice şi implicit marilor magnaţi ai petrolului, pe domeniul larg deschis resurselor energetice cu mici influienţe asupra mediului.
  • Responsabilitatea unei companii este nu numai faţă de mediu dar si faţă de societate, interesul public find o latură fără de care nu poate creşte un brand în sufragiile cumpărătorilor

·         Programele de CSR te ajuta sa te diferentiezi de concurenţă şi să obţii loialitate faţă de brand

N-am să dezvolt pe fiecare în parte, dar apreciez vis-à-vis de Toyota, că de-a lungul timpului a vrut şi a reuşit să fie un bun cetăţean corporativ local, respectat şi admirat de comunitate.
Toyota prevede contribuţii financiare şi practice pentru proiectele care vizează să îmbunătăţească viaţa durabilă a societăţii. TFfE, organismul creat în Europa  sprijină proiecte în diferite ţări pentru abordarea cu competenţă a problemelor de mediu, siguranţă rutieră şi învăţământ  tehnic

Parteneriatul dintre Toyota-România şi asociaţia ecologică MaiMultVerde, e deja arhicunoscută.
Multe alte campanii precum “Campania lunii verzi” cu sfaturi utile pentru un condus ecologic.
“Verificarea de vară” gratuitate oferită în vara acestui an înainte de concediu tuturor posesorilor de automobile Toyota
Reducerea ,refolosirea, reciclarea pe intreaga durată de viaţă a maşinilor luată în calcul încă de la faza de proiectare, reţelele de service şi reţeaua autorizată de colectare bine organizată în Romania, stau mărturie că japonezii nu spun vorbe-n vânt. 

Şi altă subcategorie
Ce inovaţii si proiecte sub efigia brandului Toyota văd eu posibile în viitor ?
Pornind de la faptul că japonezul tace şi face, şi pentru că autismul la noi e un teritoriu aproape virgin pentru statul roman, rezonanţa unei abordări, în sensul implicării ar fi benefică. Dotarea unei grădiniţe cu toate cele necesare sub patronajul lor, ar face o impresie deosebită.
O succesiune  de brainstorminguri  organizate în facultăţile tehnice printre studenţii români, cu subiecte legate de automobilul viitorului, idei şi cerinţe sub forma unei competiţii care să ofere ca premiu o excursie la concernul Toyota grupului câştigător este o altă propunere.
Organizarea unui concurs de poezie, iar câştigatorului sa-i fie publicat volumul pe  cheltuiala companiei (Ce bine-ar fi să fie volumul meu Îngeri surfând care inca nu are sponsor)
Organizarea anuală a unui concert  cu invitaţi de marcă şi gratuitate pentru posesorii de automobile Toyota.
Şi mă opresc aici să dau posibilitate şi celorlalţi din “grupul de lucru” să se exprime.