Este fabulos cum se poate transforma adevǎrul în minciunǎ,
dar un grad mai mare al fabulosului este cel care transformǎ minciuna în advǎr.
Te poţi rǎsvrǎti liber, sau poţi face mersul piticului, cum ai învǎţat la școalǎ.
Uite cǎ școala te-a învǎţat și ceva util!...
Politicienii, intangibili, senini, patrioţi, susţin cǎ Românica
e ţara lor, pânǎ nu mai rǎmâne nimica din ea, mama lor de hoţi!
Ei toţi sunt elita, meritocraţia. Tu, cu lentilele tale groase, vezi strâmb
democraţia. Nu conteazǎ cǎ n-ai plagiat doctorate și poate ai învǎţat carte. N-ai
putut sǎri capra și asta e o întrebare, ţi se pune în spate, n-ai parte și ţi se
scade automat nota la purtare, toatǎ viaţa. S-au dus vremurile comuniste, a
zburat puiul cu aţa. Facultǎţile-tristele, alea adevǎrate, nu mai sunt bune
nici de trimis la ţigǎri. Sunt mai marfǎ, blatistele…
Statistic, azi e suficient sǎ simţi artistic și sǎ minţi cu
talent.
Suntem o ţarǎ de basm fabuloasǎ!
Conta, dacǎ înţelegeam când ne scria pe tablǎ învǎţǎtorul cǎ
basmul
este expresia artisticǎ a fabulosului… Ponta(?)… Da, el a înţeles
viitorul! A copiat textul în caiet (a contat în buget) și de-aia îl voteazǎ
poporul.
A fi sau a nu fi pamflet.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu