Dacă ne luăm după cuvintele lui Ţiriac şi fără
îndoială el ştie ce spune - eşti jucătoare mare - atunci când eşti în stare să obţii
victoria jucând prost! Fără îndoială Simona n-a dorit să ştirbească autoritatea
înţeleptului şi a jucat mai puţin spectaculos azi-noapte decât Lauren Davis care
a făcut probabil meciul vieţii, dar nu putem susţine, nu avem argumente, că a jucat
prost.
Un meci pentru istorie! interzis cardiacilor, dar şi
suporterilor care diseară vor fi în Piaţa Universităţii sau la Palatul
Victoria. 4-6/ 6-4/ 15-13!!!
Davis a arătat pe teren ca un posibil număr 1 mondial,
făcându-ne să uităm de-a lungul partidei locul la zi ai ei în clasamentul WTA, adoptând
cu tenacitate şi strălucire stilul de joc apreciat şi original al campioanei
noastre, dând loviturilor sclipiri de floretă şi desenând unghiuri ascuţite ce
sfidau geometria terestră. Viteza de deplasare a americancei, superioară în
cele mai multe rânduri, ne-a făcut să căutăm cu îngrijorare aripa rănită din
glezna Simonei şi ne minunam văzând-o pe Davis mereu în centrul imaginii, ca o
atletă în alergare pe coama marelui zid chinezesc.
S-a dansat pe muchia cuţitului şi pe nervii lui Darren
Cahil, întinşi la maximum, ca părul de cal gata să plesnească atunci când
încerci biciul.
O încleştare teribilă dusă până la secătuirea resurselor.
Nu poţi rescrie în cuvinte povestea fabuloasă a acestei nopţi albe, lungi…
Ca o cămilă rătăcită printre dunele de nisip, Halep şi-a
găsit până la urmă cărarea pierdută, oglindind-şi de pe mal mulţumită în luciul
apei un chip obosit!...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu