O revistă literară nouă
e ca un fluture pe pajiştea unei veri aprinse. Pare că zboară uşor tremurat în rotocoale
mai mici sau mai mari, fără o ţintă anume, bucurându-se de libertatea pe care
ţi-o dă în risipirea de aripi aerul tulburat. Doar când plouă, se îngreunează
cuvintele şi prind substanţă, afli dacă vântul e bun şi beneficiezi de portanţă.
Şi pentru că sunt argeşean m–aş bucura să descopăr curând fluturi în ploaie, zburând!
Şi pentru că sunt argeşean m–aş bucura să descopăr curând fluturi în ploaie, zburând!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu