La luptă cu Tomiță
Ne-am luptat amândoi, cu ceva timp în urmă, o noapte întreagă ne-am
luptat cu întunericul. Adică am lucrat și am lucrat la îndepărtarea
întunericului până l-am învins. Ne-am
străduit cot la cot și l-am împins fără de încetare, de la prima invazie
a acestuia până în zori, când am reușit să-l alungăm departe-departe
din preajma noastră și chiar din sufletele noastre.
Ne-a fost de mare folos, mai ales mie, lupta aceea cu întunericul. Pentru că de atunci, ori de câte ori ne-am mai întâlnit, și se întâmplă deseori, nici măcar nu ne-a mai dat târcoale, darămite să ne învăluie, cred că l-am învățat minte pe el, pe întuneric, și ne lasă în pace când suntem împreună.
Și am petrecut, din acea noapte, în care înverșunarea noastră împotriva întunericului a fost străjuită cu vrednicie de garda de onoare a unor pahare cu bucurie bine instruite, multe alte nopți și zile împreună.
Am respirat același aer, într-o noapte dumnezeiască a recentului octombrie, la Cheia-Prahova, aerul parfumat cu nemărginirea generozității unor prieteni din București.
Ne-am înfruptat recent, la Curtea de Argeș, din coasta lui DAD (berbec la cuptor preparat de Dumitru Augustin Doman însuși), anume parcă pentru a ne fortifica să străbatem un drum lung, până la Baia Mare, ca s-o facem și mai mare cu prezența noastră, dar mai ales să ne îmbogățim sufletele cu ceva din bogăția mereu uimitoare a Maramureșului.
În lumina unei nopți petrecute la Pleșcoi-Buzău, am lăsat să ne răsfețe flacăra blândă a unei noi prietenii, cea a profesorului Aurel Anghel, care avea să-și reverse peste lume a doua zi una dintre cele mai frumoase salbe de cuvinte din câte am văzut.
Dar câte alte asemenea mărturii ale risipirii întunericului din clipele petrecute împreună nu aș scoate din cufărul cu amintiri! Numai că astăzi voi lupta alături de Tomiță pentru viitor, pentru îndepărtarea eventualelor îndoieli privind capacitatea acestuia de a învinge întunericul chiar de unul singur. Căci ,,ALBAȘTRII - dosarul fenomenului Pitești 1971"asta înseamnă. Cartea pe care ne-o supune atenției Tomiță, cum îi spunem lui Ion Toma Ionescu cei care ne bucurăm de apropierea sa ca de existența luminii, și pe care o puteți mângâia la ora 16.00, la librăria Mihail Sadoveanu din centrul Bucureștiului, vă așteaptă să vă convingeți.
Ne-a fost de mare folos, mai ales mie, lupta aceea cu întunericul. Pentru că de atunci, ori de câte ori ne-am mai întâlnit, și se întâmplă deseori, nici măcar nu ne-a mai dat târcoale, darămite să ne învăluie, cred că l-am învățat minte pe el, pe întuneric, și ne lasă în pace când suntem împreună.
Și am petrecut, din acea noapte, în care înverșunarea noastră împotriva întunericului a fost străjuită cu vrednicie de garda de onoare a unor pahare cu bucurie bine instruite, multe alte nopți și zile împreună.
Am respirat același aer, într-o noapte dumnezeiască a recentului octombrie, la Cheia-Prahova, aerul parfumat cu nemărginirea generozității unor prieteni din București.
Ne-am înfruptat recent, la Curtea de Argeș, din coasta lui DAD (berbec la cuptor preparat de Dumitru Augustin Doman însuși), anume parcă pentru a ne fortifica să străbatem un drum lung, până la Baia Mare, ca s-o facem și mai mare cu prezența noastră, dar mai ales să ne îmbogățim sufletele cu ceva din bogăția mereu uimitoare a Maramureșului.
În lumina unei nopți petrecute la Pleșcoi-Buzău, am lăsat să ne răsfețe flacăra blândă a unei noi prietenii, cea a profesorului Aurel Anghel, care avea să-și reverse peste lume a doua zi una dintre cele mai frumoase salbe de cuvinte din câte am văzut.
Dar câte alte asemenea mărturii ale risipirii întunericului din clipele petrecute împreună nu aș scoate din cufărul cu amintiri! Numai că astăzi voi lupta alături de Tomiță pentru viitor, pentru îndepărtarea eventualelor îndoieli privind capacitatea acestuia de a învinge întunericul chiar de unul singur. Căci ,,ALBAȘTRII - dosarul fenomenului Pitești 1971"asta înseamnă. Cartea pe care ne-o supune atenției Tomiță, cum îi spunem lui Ion Toma Ionescu cei care ne bucurăm de apropierea sa ca de existența luminii, și pe care o puteți mângâia la ora 16.00, la librăria Mihail Sadoveanu din centrul Bucureștiului, vă așteaptă să vă convingeți.
Firiță Carp
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu