Remake. Miţa Biciclista şi democraţia consolidată

          

           Nu e treaba mea, nu am inventat cuvântul ăsta păcătos, deci în faţa nimănui nu pot răspunde eu, dacă e să răspundă cineva să fie cine l-a  inventat, sau cine contribuie la tonusul colectiv mare al unei naţiuni care iacătă se înghesuie cu ochii bulbucaţi să caşte gura când apare El/Ea pe micul ecran pe post de curvă TV. Altădată la Crucea de piatră, marii bărbaţi intrau discret, să lase un ban la buget şi astfel să contribuie la prosperitatea neamului.

          Da, s-au schimbat vremurile, vremuim şi nu mai ştim să guvernăm nimic. S-a schimbat şi omu, s-a amestecat sexul, unii de bună voie l-au remixat la Ciomu(!)… În democraţia consolidată, nu mai ştii cocoşul dacă e băiat sau fată , Te schimbi nu stai ca bibeloul pe mobilă aşteptând vara în fiecare dimineaţă să-ţi cadă oul ca para mălăiaţă, să-l baţi la pişcoturi… Femeie fi bărbată! Umblă  cu felinarul roşu din poartă-n poartă după voturi, ia-ţi în mâini propria soartă n-o da la câini,  vezi-ţi de drumul tău! Cel mai rău ajungi parte vătămată nobilă. E scris în destin, să scurtezi cuţitele lungi!...

          Zilnic apare la televizor, sclipitor/sclipitoare, ca un soare cu dungi/ca o lună nouă, ruptă-n două când plouă, să-şi verifice cum dă orgasmul la popor şi să-şi valorifice plenar, potenţa certificată de politician gregar, neconflictual, însoţit/însoţită de alaiul de analişti cu vână de bou şi de ziaristele şturlubatice abia ieşite din ou, recitând Tristele lui Ovidiu şi udând batistele la urechişti

          Pe meleagurile noastre doar Miţa Biciclista a mai trăit un asemenea succes:

          „Când apărea pe Calea Victoriei, aristocraţii de la Capşa, burghezii de la Oteteleşanu şi boemii de la Kubler abandonau politica şi svartul ca să admire superbul exemplar ciclist. Bicicleta cu ghidon de argint era a unei suple şi elegante fiice a Evei, cu zulufi negri, cu pantaloni de catifea mov strânşi pe picior, cu bluza corai din care fluturau mâneci înflorate, cu ghete înalte şi cu o caschetă de mătase albă, înfăşurată în voal alb, din care răsăreau  încrucişate două ace mari a la Madame Butterfly”

          Ce s-a schimbat de atunci? Doar superba bicicletă, cu o masina de lux şi escorta, iar în cap, în loc de acele încrucişate a la Madame Butterfly, se poartă cu fală ace cu gămălie, iar la piept o broşă mare cât inima de porumbel.

          De la o vreme drumurile la televiziuni parcă s-au mai rărit. S-a săturat şi lumea de minciuni şi optuzisme trucate.

          Chiriac puiule, nu fi trist, mai sunt televiziuni onorate de onorariu... Încă nu-i naufragiu. Dar să ştii de la mine, am premoniţii că la sufragiu, şeful rămâne deasupra Miţii...