Fiul măslinului
(probabil titlul următorului volum)
Rânduri,
rânduri de ochi,
vechi rune,
în nisipul
fierbinte.
Traversam,
beduin clandestin
printre dune
cafenii,
pustiul.
Eram fiul
unui măslin,
pândind umbra
ce tremura
în destin
Ca-ntr-un joc,
clopoţei de vânt
scrumbii colorate
se scuturau
la noroc.
Se apleca
măslinul,
să le ridice
dar stăteau să pice
altele la loc.
Un timp
am rostogolit
clinchetul înfundat
în sarea
nisipului.
Împingeam
din spate
târşit
şi înaintam
câţiva paşi…
Obosise
măslinul.
Se sfârşise
şi apa
şi vinul îndoit...
M-am trezit
din reverie
buimac,
la ultima
scrumbie.
Acum ce mă fac?
Să tac agăţat
de fuiorul
de fum,
ce drum aleg?...
Mi-am şters
cu dosul
palmei
gheaţa subţire
din minte,
şi-am regăsit
în privire
universul întreg
în puţine
cuvinte...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu