Ştirul sălbatic şi crocodilii

Ascultându-l deunăzi pe Răzvan Ungureanu la emisiunea lui Robert Turcescu de la B1, am realizat  că demersul său singular, e aproape imposibil în cacofonia politică de azi. Ca şi cum ar încerca să dreseze o colonie de crocodili, să se hrănească doar cu ştirul verde şi crud de pe câmpul mănos al patriei. Cât ar fi fost zăpada de grasă iarna trecută, cât praf din deşerturile africane ar fi adus ploaia primăvăratică, ştirul, ca plantă afrodiziacă folosită mai întâi de vechii azteci, nu are cum inlocui persistenţa mirosului de stârv din memoria cronofagă a crocodilililor ce se lăfăie, seară de seară în televiziunea mogulilor, ca pe plaja Nilului.

Degeaba profesoraşul cel viteaz a umplut pentru prima dată cisternele cu detergent ecologic de rufe şi le-a adus în faţa Casei Poporului, nimeni nu e dispus din generaţia lui, să spele podelele din lemn masiv de pin, îmbibate cu excrementele deversate pe holurile Casei Poporului, direct dinspre sălile de reuniuni ale grupurilor parlamentare.

Întors din concediu (se pare că a făcut ceva alpinism în California), junele Ponta dinpreună cu străjunele Crin, i-au luat crocodelului ăla mic al lui Voiculescu, ore de medditaţie transcedcentală, să-l pregătească intensiv pentru secţia maghiară de la UMF Targu Mures. I-au pilit colţii ca să poată să sfâşie la moţiune, dar insul s-a dovedit că n-are pic de aplomb şi a rămas să latre în toamnă, la clasa 0.

Poate că electoratului votant, ăla care se hrăneşte constant cu ştirul, untişorul şi urzicile tradiţionale, i-au plăcut ideile premierului. Poate ca rădăcinile mişcării de dreapta, trecute prin Colegiul Noua Europă al lui Pleşu, nu sunt atât de firave şi rarefiate. Poate că intelectualii se mai pot întoarce din ale străinătăţi, cu expertiză zoo-botanică, să dreseze colonia de crocodili. Poate...

Notă:

      Acest post garnisit de cuvinte cheie(ştir,crocodil,detergent ecologic de rufe), piratate din Wordtracker pentru îmbunătăţirea traficului, ar putea fi hrană pentru pasărea ceţii, nicidecum un pamflet...

A aparut Cafeneaua. Lectura placuta

Enlarge this document in a new window
Digital Publishing with YUDU

Cafeneaua literara nr 04. Click imagine sau linck

Cronica la Cafenea

Un film care merita sa fie vazut

 

          Am lipsit câteva zile de pe blog şi vreau să-mi marchez întoarcerea oferindu-vă de pe email-ul meu un cadou, pe care la rândul meu l-am deschis acum. Sper să vă stârnesc interesul. Click pe link

Asasinarea lui Nicolae Labis
 

Afrodita de Mizil

Picasso

Întorc un ochi electoral, miop, către kilometrul zero şi disting o mulţime pestriţă strânsă ciorchine pe cele două maluri ale Dâmboviţei. În spatele primelor rânduri de militanţi ce flutură eşarfe roşii, galbene şi portocalii, iniţiativa privată a dat drumul grătarelor cu mititei. Azi s-a dat liber de la Parlament, ca pe întreg teritoriul capitalei să nu funcţioneze legea picnicului. Fumul gros a acoperit banerul uriaş pe care ecologiştii l-au legat între doi plopi. Bine că nu se mai cunoaşte scrisul! Iar ne făceau ăştia capul calendar cu Montana lor Roşie! În spate, la Cireşica, poliţia călare şi-a pregătit urnele mobile şi se antrenează repetând exerciţiul de numărătoare a voturilor.

Dar de ce întârzie candidaţii? Tot mai agitate, privirile scrutează încrezător în amonte către Lacul Morii. Şi ca la un semnal, se pornesc uralele din toate piepturile. Electoratul scandează o odă a bucuriei, încurajând sacadat, fiecare democraţia lui.

Pe culoarul unu Chiliman şi Paleologu dau din coate în aceeaşi canoe. De pe doi, generalul Onţanu saluta regulamentar mulţimea, cu mâna la spate. Pe trei, încă viu, Robert Negoiţă fâlfâie nişte panglici colorate, însoţit de marjoretele de la Jean Monnet. La patru, sărind agil din barcă-n barcă, Piedone face bezele precum papagalul la teatru. Pe culoarul cinci, Vanghelie ca un Adonis trage la rame cu Miss Afrodita de Mizil, iar Prigoană, copil, strânge în braţe grijuliu semnul lui electoral, pe căţeluşa – Puşa.

Nu-l văd pe doctor! Ba da, apare plutind undeva după soare, suspendat pe o parapantă. Se zice că Mazăre i-ar fi vândut Ponta (pontul), ca pe-o poantă.

Mă frec la ochi oftând către durere.

De ce-or fi primărind, doar hahalere!?

PUSA, catelusa pierduta (lost dog). Autor: RAZVAN ONOFREI
    
  Vezi  mai multe  video    din   animale