Ochiul unui Nikon

           Ochiul unui Nikon simte lumina, o adulmecă şi o fixează în temperatura culorilor. Îşi aşează unghiurile tangente pentru ca reflexia să strălucească cu emoţie şi rigoare geometrică. Mâsoară adâncimea cadrelor şi le potriveşte rezonanţa. E ca un pinpong al contrastelor, plutind deasupra întregului. Şir nesfârşit de topspinuri rafinate. ca o sărbătoare a spectacolului.

          Totul e să potriveşti fără respiraţie, clipa.

Consideraţii inconfortabile

E o acalmie care nu prevesteşte nimic bun.

Londra a tras pentru noi ultima salvă de tun.

Ponta e mai absent, mai retras în cuvinte.

Asul rătăcit e în mânecă la preşedinte.

Dulce ca mierea şi iute ca glonţul interimatul.

Dar s-a dovedit, nu e simplă cacialmaua cu statul.

Europa vorbeşte nemţeşte şi-a ieşit din minţi, strigă.

La Cotroceni, englezeşte, Crin dă cu laptele în mămăligă.

Antena 3 prestează, isterizează continuu. Moscova tace.

Gazul de şist în adâncuri, pentru cine se coace?

La Curte, puţină mişcare, se tunde iarbă.

Mark Gitenstein ambasadorul îşi râde în barbă.

Nu văd poporul! Nicăieri nu se mişcă!?...

„Căldură mare, mon cher! şi ţânţarii te pişcă!...

Argintul Cătălinei

           

           A perpelit soarele azi sufletul românului. Soarele şi gimnastica. Cred că s-a ajuns la 60 de grade la sol. După ce arbitrii ne-au furat bronzul, scoţându-ne bârna din ochi, mai că-mi venea să merg de nebun la Melisa şi Vanessa, cele două vrăjitoare celebre, să-mi descânte de deochi, dar n-am ştiut dacă ieşiseră din puşcărie.

          M-am temut sincer că vom pleca de la pomul lăudat cu sacul gol. N-a vrut Cătălina!

          După clătinarea de la bârnă, s-a oţelit în sine şi ca un arc s-a rostogolit pe covorul roz cu eleganţă şi acurateţe. Fata asta frumoasă ca o zănă ne-a făcut să preţuim strălucirea argintului.

          A noua medalie a Romaniei! E mult, e puţin?...

Tricolor la catarg

             

            Am văzut tricolorul românesc pe catargul olimpic între drapelul rusesc şi cel american. Mi-a venit în minte imaginea pruncului strivind fericit sănul mamei sale cu gingiile lui lacome şi crude, nevrând să scape nici o picătură din ce-i oferea viaţa în clipele acelea lungi. Nu deseori ai prilejul să consemnezi în foaia de parcurs când timpul îşi pierde măsura şi se risipeşte în mari bucurii. Trăim un şir neîntrerupt de cazne şi dezamăgiri. Cu atât mai neţărmurită fericirea care te umple de mândrie când steagul tău e acolo sus.

          Şi Alin şi Izbaşa s-au lăcomit probabil cu laptele matern, dar ce frumos au înflorit, dăruind!

          Aştern aceste rânduri cu câteva ore înainte ca gimnastica să ne aducă din nou pe culmi.

          S-auzim de bine că de rău are grijă Ponta!...

Breaking news. Rus...

            Dacă vine Dragnea la interne eu cred că se va merge până la capătul nopţii. Ne-am mai întors dintr-o gaură roşie, dar nu sunt semne că ne-am mai putea întoarce dintr-o gaură neagră, vie şi înşelătoare deschisă ţării la Referendum, de Iude.

          Nu se doarme bine la Cotroceni. Se aude că acolo bântuie o stafie. Şi furnici nebune colcăie-n soare la Neptun. O ştire. 
          Nu se mai doarme nici în cimitire, morţii învie din cătun în cătun.

          E o agitaţie la guvern, plagiatorii recompun listele. Curtea Constituţională tace etern.

          Isărescu-şi scrie Tristele...

          Cei care n-am plagiat şi nu ne-am dus nici la vot, nu ne regăsim nicăieri. Se aşterne negura rece peste noi, peste tot. 

          Dacă Dragnea trece la interne, vin ploi.