Mi-am gasit în sfârșit liniștea
sufleteascǎ. Am citit un articol așezat, decent, scris fǎrǎ patimǎ de SeverVoinescu în care judecata lui liberǎ neîncorsetatǎ de activisme politice
seamǎnǎ cu a mea. Înseamnǎ cǎ dacǎ doi inși constatǎ similitudini în gândire,
s-ar putea trage concluzia cǎ oamenii aceia au toate șansele sǎ fie cu adevǎrat
normali. Înseamnǎ cǎ și alţii din mulţimea tǎcutǎ pot fi ca ei. Și dacǎ mulţimea
tǎcutǎ se duce cumva dincolo de 9 milioane de români, înǎuntru și în exterior,
înseamnǎ cǎ ţara încǎ nu e acoperitǎ de tot de nor.
Iohanis nu e cu siguranţǎ o persoanǎ
providenţialǎ, nu face parte ne-am putut da seama nici din elita intelectualǎ
progresistǎ, chiar dacǎ e om de școalǎ. Nu e din stirpe regalǎ exclusivistǎ. Bunicul
lui a fost ceasornicar. Nici nu are har de șlefuitor de cuvinte, nu e nici
mǎcar prestidigitator, sǎ scoatǎ fum pe nǎri și sǎ-ţi bage în buzunare plǎcinte.
Nu face mǎscǎri și aranjamente obscure și nici socru la o adicǎ n-a excrocat pǎdure,
chiar dacǎ soacra are pensia micǎ.
Ce e sigur, nu știe sǎ fure, nu minte,
nu scuipǎ seminţe, nu și-a plagiat doctoratul n-a vândut nici copii și încǎpǎţânatul,
nu vrea sǎ le dea baronilor liber din pușcǎrii anul viitor și nu e nici marele
unificator care seamǎnǎ urǎ la trei cuvinte scoase pe gurǎ. Nu lunecǎ printre
degete moluscǎ și nici nu bâzâie întruna ca o muscǎ.
Ar trebui sǎ-l încercǎm președinte.
Plai bǎlai - pamflete politice
