Ghid in tara ta. Risipind linkuri

Sponsor: Autonom
Nume proba: Ghid in tara ta

Un prieten strain vine pentru prima data in Romania si te-a rugat sa-i fii ghid. E destul de “umblat” prin lume si cam pretentios. Ce obiective turistice i-ai arata amicului tau ca sa-si faca o parere cat mai buna, dar si veridica despre Romania? Aveti la dispozitie 5 zile si o masina Autonom pe care o puteti ridica si returna in orice mare oras al tarii. Alege 3 obiective despre care esti aproape sigur ca l-ar impresiona. Motiveaza cum sau de ce le-ai ales.

Scott, e prietenul meu englez de pe twitter. Mai pe vară, mă tot ameninţa c-o să-mi facă o vizită în Romania şi dintr-o dată a tăcut.

            – Hello Scott! Ce se-aude cu voiajul tău?

            – Hello John! Soţia mea, hoinărind pe net în căutare de obiective turistice, a întâlnit ceva neplăcut şi sincer i-a cam pierit entuziasmul. Mă-nţelegi. Ea e pretenţioasă şi n-ar vrea să-şi rişte concediul.

Ne făcusem planul să închiriem o maşină şi să cutreierăm ţara, să-i fiu ghid pe urmele lui Dracula. Am luat deja legătura cu mai multe firme Rent a Car, am discutat; ne hotărâsem pentru Autonom, cea mai mare firmă de închirieri, cu un parc nou de aproape 1000 de automobile de diverse tipuri, cu dotări şi preţuri rezonabile, şi nici volanul pe dreapta, n-ar fi fost o problemă.

– Problema e că toate folosesc motorină sau benzină de la Rompetrol. Efix. Carburantul care protejează motorul...

– Şi?!...

– Nevastă-mea a văzut întâmplător filmul ăla de la Sâmbureni, pe Youtube,”Efix de la un cal putere în sus” ... Şi nu mai am nici o putere. Am încercat în toate chipurile n-o scot dintr-ale ei. S-a speriat de prea multă tehnologie, ea spera la mai multă sălbăticie acolo la voi.

– Nu-nţeleg, ce făcură oltenii ăştia de la Sâmbureni de le-a mers tehnic atât de rău, numele.

– Dă un clic. Uită-te şi tu: http://www.youtube.com/watch?v=S7TOd0UgdrA

*

            Avea omul dreptate ce să zic. Îmi pierdusem nădejdea să stau la o ţuică, faţă-n făţă cu Scott, să twitterim. Până ieri! Când primii un share a link.

– Good luck, victorie, venim!

N-am înţeles din prima, respectiva twittereală. Am crezut, făcând legătura cumva cu Liga Campionilor, că Manchester United vine la victorie în meciul cu Oţelul Galaţi şi omul îmi dă cu tifla. Nici pomeneală! Lucrurile cu nevastă-sa se rezolvaseră de la sine si era musai că vin în concediu în Romania.

Chiar de la sine n-a fost că m-am informat. Doamna, a văzut pe net, un alt film documentar Wild Carpathia în care Alteţa Sa Regală Prinţul de Wales, vorbeşte despre frumuseţea naturală extraordinară, sălbatică şi bogăţia culturală a Munţilor Carpaţi în Transilvania. Cred că Prinţul Charles, a bătut palma cu Elena Udrea – şefa de la turism, chiar dacă ea nu apare în film – că, la final, îl recunoaşte de strămoş pe Vlad Ţepeş, pentru prima oară. Dacă vreţi să vedeţi filmul şi voi, vă dau eu linkul;. http://www.youtube.com/watch?v=ip_QZaBfXqM

Aşa că iar a intrat pe tapet vizita lui Scott.  Eu, acum lucrez să-i fac şederea plăcută cinci zile. Mi-a cerut să-i fac un traseu să-i prezint câteva obiective din care el să aleagă trei, să nu mai rătăcească nevastă-sa pe net că cine ştie unde mai ajunge. Nu vreau să risc, nu m-arunc la cine ştie ce site-uri profesioniste. Ăştia sunt în stare să strice tot. Mai bine îi ofer de pe blogul meu, din postările originale, recente, imagini şi filmuleţe, fără pretenţii că nu posed niscaiva aparate de top şi nici nu stăpânesc tehnologia.  

Transalpina http://pasareacetii.blogspot.com/2011/08/actualizate-recent.html

Sinaia . Stâna Regala http://pasareacetii.blogspot.com/2011/07/filme.html

Bucovina http://pasareacetii.blogspot.com/2011/08/pelerin-in-bucovina.html

Putna http://pasareacetii.blogspot.com/2011/08/la-putna.html

Mânăstirea Neamţu http://pasareacetii.blogspot.com/2011/08/manastirea-neamtu.html

Voroneţ http://pasareacetii.blogspot.com/2011/08/voronet-albastru-binecuvantat.html

Agapia http://pasareacetii.blogspot.com/2011/08/blog-post.html

Văratec http://pasareacetii.blogspot.com/2011/08/blog-post.html

Humor http://pasareacetii.blogspot.com/2011/09/filme.html

Suceviţa http://pasareacetii.blogspot.com/2011/08/sucevita-perla-ortodoxiei-romanesti.html

           

            Cred că e suficient pentru cinci zile. 

            E limpede (asta o spun pentru juriu), că am avut de ales şi am ales doar trei obiective: Mânăstirile,Transalpina şi Sinaia cu minunăţiile ei. N-am numit Peleşul – pe lângă el nu poţi trece, pe lângă Stână, da. Când ne întoarcem e musai să-l salutăm şi pe Dracula, îl conving eu pe Scott.

Notă: Această postare este in cadrul etapei a IV-a a Concursului SuperBlog 

Un film zguduitor. The Soviet Story

Citind un articol recent al lui Andrei Pleşu in Dilema Veche, am căutat pe net şi am găsit filmul The Soviet Story. „Ar trebui predat in şcoli ca Lectie de istorie”, zicea Pleşu. 
Vin cu o corectură: Ar tebui "interzis" ca să poată fi văzut de toată lumea.


Pentru vizionare dati clic pe linkul de mai jos. Merită. 
Si sa-i multumim Stelei Popa pe blogul careia l-am descoperit.

Un film zguduitor

Avancronică sportivă. Sănătate (deşartă) deşertată... a Gloriei

Fotbalul si poezia
un pariu pierdut...

Iată că poezia e la casele de pariuri.

Face driblinguri la firul ierbii.

De la Dobrin nu s-au mai văzut atâtea metafore.

Pompaţi băieţi, pompaţi cuiele cu picamerul!

Sa nu facă valuri covorul roşu, când orbitor,

călărind pe nimic va descinde prinţul.

(Ochii la Mutu, că la OSIM picamerul

e marcă înregistrată).

Cum?... S-au făcut mişmaşuri?

Mama lor de arbitrii bandiţi!

Note: Aceste note au fost transcrise de pe bandă magnetică, în sediul DNA, de pe un telefon mobil al unui prieten, V D, înaintea meciului cu Belarus şi după decernarea premiului Nobel.

P.S. Stimate cititor pentru comformitatea istoriei, vezi dosarul de la Tribunalul sportiv, al  Gloriei…

Guilty pleasure

Sponsor: ASUS
Nume proba: Plăceri vinovate

1.Scrie un post în care, plecând de la valențele sportive ale lui ASUS Automobili-Lamborghini VX7, să descrii una dintre plăcerile tale ascunse. Un „guilty pleasure” care poate nu cadrează cu imaginea ta de om cumpătat, dar în care te regăsești în întregime, care te umple de adrenalină.

Guilty pleasure

Pre mulţi îi va popi tema asta cu Lamborghini de la ASUS; lunecătoare, rafinată, misterioasă până la urmă.

Eram în Bucureşti, la Embassy, în seara lansării la noi a celui mai puternic laptop ASUS din gama sa, pregătită cu mult fast, dar de o simplitate dezarmantă. Sub tunurile reporterilor şi pădurea de blitzuri, fetele – strălucitoare în rochiile lor de nuanţa laptopulul negru metalizat, strunind pe podium provocator unduirile trupurilor lor fluide – păreau preocupate în cel mai înalt grad de minunea tehnică. Am ales s-o urmăresc pe cea blondă. V-ul, curajos croit, al cărui unghi ascuţit ţintea adânc între sânii orbitor de rotunzi şi albi, sublinia supleţea gâtului şi sugera dumnezeiască încântare, joc subtil al plăcerii şi fanteziei sculptorului din mine.

Putere si eleganţă în pasul sportiv al celor trei graţii ce parcă dansau în jurul furiosului taur, doar că nu fluturau – pânza roşie. Cumva, toreadorul eram eu, ascuns undeva într-un colţ al sălii, cu ochii gata să spargă aerul şi degetele resfirate, arzând de dorinţa de a atinge cu porii deschişi, conturul viu al liniilor perfect desenate în faţa mea. Nu mă puteam hotărî ce să ating mai întâi – statuia vie, sau tastatura luminoasă. 

O muzică învăluitoare şi aerul rece al nopţii m-a descoperit mai târziu într-un Lamborghini decapotabil, cu laptopul si blonda alături.

Post scriptum: Despre ASUS Lamborghini X7 aveti caracteristicile tehnice aici. Despre blondă, nu dau detalii

Nota:Postare in cadrul etapei a III-a SuperBlog

Marfă de marfă. Socoteli potrivite.

Sponsor: real,- Hypermarket Romania
Nume proba: American Tourister
1. Scrie un post pe blogul tau pornind de la tema: Pleci in concediu si ai nevoie de valize noi. Ce asteptari ai de la geanta ta de calatorie? Fie ca e vorba despre o geanta mica de voiaj, un rucsac sau un troller, American Tourister e gata de drum. Pe care-l alegi, in functie de nevoile tale, si unde vrei sa te plimbi? 

Concediul de anul ăsta, cinci zile, am fost pelerin în Moldova şi Bucovina cu toată familia. Un vis împlinit. Voroneţ, Moldoviţa, Putna, Mânăstirea Humorului. Mânăstirea Neamţ, Văratec, Agapia – firişoare de nisip scăpate în cochilia timpului, devenite perle şi purtate cu fală în şirag, de mândre domniţe, la baza gâtului, sau mai adânc, deasupra sânilor, în văzul pofticios şi hulpav al lumii şi memoria neamului.

        Singurul moment neplăcut, când trebuia să înoptăm la diferitele pensiuni, a fost descărcatul şi căratul bagajelor. Un munte de genţi şi sacoşe, năruit otova în jurul maşinii. Eu cui să-i zic: „Harasho! Zdravstvuite, tavarisci! Ia toje bagajist!”, că eram singurul în putere prin preajmă.(Nu-l punem la socoteală şi pe Puiu...)

            Când am văzut oferta de la real,-Hypermarket Romania, ce mi-am zis: „N-am cum să ratez momentul! American Tourister, cu roţi ataşate, e special pentru mine”. Colecţia din gama premium, comercializată în exclusivitate în reţeaua celor 25 de magazine din ţară, este formată din 8 produse, incluzând trolere, geantă de călătorie, geantă pilot, geantă mică de voiaj, rucsaci şi geantă pentru cosmetice. Mi se potriveşte ca o mănuşă, iar reducere de 60% în cadrul noii campanii de loializare dezvoltată de la real, tocmai s-a gândit la buzunarul meu.

       La anul, mă pregătesc de-acum să fac în concediu turul Europei cu maşina. Dacă tot e criză, sunt preţuri mici, da, nu poţi pleca de-a valma, nu-i aşa, cu paporniţa în portbagaj, că nu se cade. Altfel te vede lumea echipat cu American Tourister când cobori din Duster şi intri într-un mic hotel de două trei stele la Spoleto şi-apoi cobori în restaurant să mănânci o farfurie de paste al ragu sau o pizza tradiţională.

Deci, am, ca să rezum, la orizont ţinta. Douăzeci şi două de săptămâni, cât ţine campania începută pe 15 septembrie, e timp berechet să organizez vânătoarea, să-mi fac echipă cu familia, să instruiesc gonacii, să m-aprovizionez cu muniţie potrivită. Important, să nu uit, e să ţin de regulament. Ăştia cu supermarketurile de la real nu fac nimic anapoda, nu scot la bătaie marfă de calitate aşa degeaba, de undeva trebuie să iasă „un ce profit”.  Va trebui să-i mai citesc o dată regulamentul nevesti-mii, că ea e mai puţin disciplinată la cumpărături.

– Ioneluţo, te rog mult scumpeţe, de azi încolo două luni de zile toate drumurile tale merg la real. Musai să adunăm, de mai multe ori, ăle 20 de puncte.

– Păi ce-am înebunit! Iar ai pus botu la Becali, auzişi că se-ntoarce-n Ghencea cu tiki-taka, ce-ţi dă ţie gratis brânza de la oile lui!?...  S-a-ntors şi Copos în Giuleşti şi oricum nu-i cioban, e băiat fin şi-l  are şi pe Răzvănel, ştii că sunt fidelă, din tată-n fiu, să-i dea Dumnezeu sănătate lui Mirciulică!...

– Stai dragă nu te-aprinde, că fotbalul a intrat pe mâini bune la DNA. N-ai înţeles, de cumpărături vorbeam. De la real cumpărăm punctele, nu de la arbitri! Toate cumpărăturile de acum înainte să le faci de la hipermarket real. La 40 de lei produse achiziţionate ţi se dă bonus un punct, la 80, două şi aşa mai departe. Strângi pe cardul special 20 de puncte bonus şi ai voie să cumperi un produs AmericanTourister cu reducere 60%. Ăia 60% economisiţi îi duci la bancă, dacă vrei să-ţi arăt Europa la vară!

Bună treabă făcui cu Ioneluţa, n-am nici o grijă, American Tourister, sosim!

Post scriptum: Am pipăit genţile, marfă de marfă, material bun, solid, să te ţină o viaţă.Am luat şi primele 5 puncte bonus de la casă, le-am lipit deja pe cardul special.

Cât o costa taxa pe autostradă, vignetele, în Ungaria, Austria, Elveţia, Franţa, Italia, Slovenia, cât o costa benzina?...

Nota; Materialul este publicat in cadrul Etapei a II-a Superblog.

http://www.real-hypermarket.ro/american-tourister/

Punctaj obtinut 87 puncte

Nobelul şi ştiuca

                           

                Cap limpede V. D.(El vede bine, ştie să pună virgula):
                “Ştirea, n-are sare şi piper, nu-i într-ajuns de subtilă, n-are pat de stafide pentru sos şi-i Orbitor de caducă, ca şi cum ai pune la cuptor, ştiucă, făra nucă de cocos…” 

Nota: Clic pe imagine pentru a putea citi.

Pe măsura îmbogăţirii

Art. 268

Restituirea darurilor
(1) În cazul ruperii logodnei, sunt supuse restituirii darurile pe care logodnicii le-au primit în considerarea logodnei sau, pe durata acesteia, în vederea căsătoriei, cu excepţia darurilor obişnuite.

(2) Darurile se restituie în natură sau, dacă aceasta nu mai este cu putinţă, în măsura îmbogăţirii.

(3) Obligaţia de restituire nu există dacă logodna a încetat prin moartea unuia dintre logodnici.

Logodna a fost romantică si plină de iubire. Şi-au oferit darurile înlănţuiţi cât a fost noaptea de lungă. N-aveau de unde şti că-n vremi nedorite de cumpănă, la articolul 268, când se rupe logodna, legea te obligă să restitui darurile în natură. Cum să-şi scoată hainele de pe ei, decent, cu sala plină, şocată, în faţa completului de trei judecători? Era împotriva firii. Curtea a decis ruperea logodnei pentru viciu de procedură. Evident,n-avea cum să mai învie mortul, pe măsura îmbogăţirii, niciodata.

Nota: Aceasta postare este in cadrul Concursului de proza arhiscurta Codul bunelor mamifere si nu are nimic obscen

Octombrie ca o vaduvă tânără

Clik pt marire

ASUS. Un timp magic.

Etapa I

Cerinţe:  Scrie un post pe blogul tău în care să povesteşti o amintire dragă ţie, legată de puterea sunetului, explicând atât natura sunetului care îţi declanşează amintirea, cât şi încărcătura emoţională ce îl însoţeşte. Povesteşte felul în care noua generaţie de laptopuri N55 si N75 te poate ajuta în retrăirea acestei amintiri.

ASUS. Un timp magic.

            Sunt sigur că ar fi intrat pădurea în casa bunicului, dacă n-ar fi stabilit gârliciul ce se despletea alene, o linie peste care nu se trece. Doar sunetele din “cetatea verde”, sporovăiala vrăbiilor, glasul de primadonă îndrăgostită al mierlei, chemarea cintezoiului, întreg concertul nelămurit pentru mine, nu putea fi oprit.

            Dincoace de gârlici, în fundul grădinii, trei salcâmi uriaşi, nu erau altceva decât raiul pentru populaţia de albine, distribuită în şase stupi, adevărate cetăţi inespugnabile, către care mă conducea de mână bunicul, după ce mă echipase cu mască din plasă de sârmă şi mănuşi. El era prieten cu albinele, nu purta niciodată masca aceea ce semăna cu a unui astronaut.

            Îmi povestise deja câte ceva din organizarea matriarhală a familiei de albine, având deasupra matca, trântorii şi supuşii; dintre care unii, lucrători, adunând harnic din floare în floare, polenul, iar ceilalţi, străjerii, rămânând de pază la urdinişul stupilor, pentru ca nici picior de vietate să nu îndrăznească să tulbure, în căutarea mierii, siesta reginei.

– Dar ursul? L-am întrebat.

– El mai îndrăzneşte. Toată iarna a hibernat şi simte nevoia să-i fie pus sângele în mişcare. Nu pentru miere riscă el, ci pentru tratamentul cu acupunctură... Revigorat, după terapie, îi sfârâie picioarele lăsând în urmă roiul înverşunat.

Atunci s-a petrecut miracolul. Un fluture “cap de mort”, cu aripile şi abdomenul colorate în negru şi galben, cu semnul acela nedorit pe spate, după câteva volute de tatonare, a intrat în stup.

– Acum să vedem!

– Stai liniştit că nu se întâmplă nimic. Nu ştiu dacă urechea ta distinge!... Acest fluture, emite nişte sunete stridente care seamănă cu sunetele emise de o matcă tânără, abia eclozată, ce au darul să-i farmece pe străjeri. Cât timp ţine confuzia, fluturele bântuie fagurii. Şi... După o pauză scurtă:

– Uite-l! a ieşit deja, abia mai zboară de greutatea mierii.

*

Stau în faţa unui laptop Asus multimedia din noile generaţii N55 şi N75 şi mă minunez de puterea sunetului. Ascultând concertul pentru pian şi orchestră, urechea mea distinge subtilităţi generoase, în clapele pianului ce mângâie vibraţiile aerului. Dansul unui fluture, ciripitul înalt al păsărilor, mi-au  recreat UN TIMP MAGIC. Bijuteria de la ASUS, prin fidelitatea redării, profunzimea sunetului şi volumul incredibil de care e capabilă, mi-a amintit de întâmplarea cu albinele.

Cu siguranţă tehnologia Sonic Master, cea mai bună experienţă audio, nu poate fi oprită.


Nota: Aceasta postare este in cadrul Etapei I a Concursului SuperBlog
Punctaj 85

Două lozuri

M-am înrolat în BLOGWARS!  N-am stat prea mult pe gânduri, că doar nu mă-nrolam în Legiunea straină. Nu am vocaţia armelor, n-am fost vre-un trăgător de elită nici în armată, când trăgeam la ţintă în poligonul de la Gearmata. Şi-atunci, cum să explic faptul că am ales, tam-nisam, să alerg după doi iepuri: unul SuperBlog - celălalt Blogwars?

Ce să fac dacă s-a deschis sezonul de vânătoare în acelaşi timp!? Aşa s-a nimerit oferta.

O să le spun poveşti, poate-i adorm pe organizatori, o să-l aduc pe Guţă cu manele, o fi vre-un iepure mai şchiop şi pentru mine, scris în stele. Stimaţi cititori, întâmplători, ţineţi aproape, că dacă pică Cerbul Carpatin, ăla mare, pun la bătaie un clapon muiat în vin... de supărare

Albă ca Zăpada cântăreaţă chială

       

           S-au scris multe despre Albă ca Zăpada. Prietenul meu Lisandru taman ce ne servi o pilulă amară, zilele trecute(citiţi aici), în care povestea toate avatarurile scăpătatei prinţese; cum intră ea în incapacitate de plată şi pierdu şi casa piticilor, de – odată m-am cutremurat şi crezui că sunt reîncarnat într-o stană de piatră. Nu mai eram eu, Ion Toma Ionescu, devenisem Hăşmaşul Mare, iar Oltul şi Mureşul izvorau direct din ochii mei – chit că unu-i şaşiu şi mai rătăceşte veneticul, tot în Dunare se varsă. 
           Politică de mafioţi! Nu le-ajunge c-au defrişat Pădurea Mare vor să ne ia şi poveştile.


Notă: Personal, Lăzăroiu îmi place, e un poet bun, dar nu Albă ca Zăpada cu carnet de partid, aia e altă poveste... (tichie de mărgăritar)

SuperBlog 2011. Gata de start

             Şi anul trecut am încercat să inovez, printr-o notă originală dată materialelor publicate, acest concurs. N-am reuşit pe deplin, dar sunt sigur că am spart tiparele. Poate în acest an îmi voi apropia mai mult juraţii, obişnuiţi deja sper cu stilul Pasarii cetii. Dacă voi simţi reticenţă, mă voi opri pe parcurs. Voi aduce în concurs experimentul prozei arhiscurte. Tuturor concurenţilor le urez succes !

Secundă de arc. Jos cu bigamia

Notă: In cadrul etapei a doua a concursului de proza arhiscurta Codul bunelor mamifere. Jos cu bigamia!




Bietul primar şi-a pierdut mandatul pentru bigamie! Nu-i uşor să-mpaci ciudaţii scuturaţi cu pământul de izbitura asteroidului. Să oferi egalitate de şanse pe raza comunei Buimaciidindeal. Vrea unul să se însoare cu o găină, cât timp plăteşte taxele musai să nu te pui în calea fericirii lui. Când veni Profesorul, spilcuit, în costumul Armani, om serios, nu stă cu ochii-n cer toată ziua la Observator, ştie el ce face. N-a bănuit că Zeta, viitoarea nevastă e o stea dublă – n-avea telescopul la el.

3. Bijuterii de familie

Oglindã, oglinjoarã

"Oglindã, oglinjoarã cine-i cea mai frumoasã din ţară?..."  Îşi fâlfâie Crinul, întrebãtor, genele tremurate mãrunt cãtre sala cuprinsã de admiraţie a Congresului liberal. 

Privirea lui seninã de un albastru tâmp, înfloreşte mulţumitã de sine, cãţãrându-se peste mulţimile prosternate, deasupra liberalismului închistat în doctrinã. 

Se fãcuserã listele. Patriciu aprobase deja, fãrã sã consulte, numele înşirate cu creionul de mâna lui Crin, semn de încredere din partea arhitectului, pe o foaie, din agenda oferitã cadou de Gioanã, în noaptea de pominã a măririi şi decăderii …

Singur Ludovicul, ca un ţap logodit, ţopãia cu chitara în braţe un refren nesfârşit…”Ţi-am dat inima mea, ţi-am dat inima mea, Crinule… Ce-ai făcut cu ea?” ...

– USL! USL!... Scandau vizionarii.

Afarã ningea. Cataramã, urcat la tribunã, ca o babă anunţa, vestea rea, cã partidul are mari datorii şi vestea bunã, cã la Cotroceni sa-ntors preşedintele.

„Oglindã, oglinjoarã cine-i cea mai frumoasã din ţarã ?”

*

Dar timpul nu stă-n loc. La poli opuşi, Crinul s-a logodit cu duşmanul Ponta (care de la care să ia lumina?), să traverseze mai uşor noaptea opoziţiei. Pe puntea suspinelor s-au întâlnit cu Dan Diaconescu, ăsta behaia, ţopăind şi el ca o capră şchioapă, că e vremea lui, că a terminat cu Elodia.

Numai Albă ca Zăpada îşi făcea liniştit somnul de frumuseţe, spre marea încântare a piticilor, care subtilizaseră oglinda fermecată şi au adus-o cadou, constituţional, spre păstrare, preşedintelui Băsescu, la Cotroceni.

Preşedintele i-a rugat frumos:

– Măi Barbă-n Cot, dui-o lui Lăzăroiu, că el e cu intrebările şi sondajele.

„Oglindă oglinjoară cine-i cea mai frumoasă din ţară?!”

– Găndeşti că am dubii? Crede-mă, mă pricep la blonde.  Eu lucrez cu certitudini.

Pfhuuu, hiiii, bumbumbum. Maşina viitorului

               În Bijuterii de familie am postat azi o nouă bijuterie mai veche. Va invit sa intraţi cu un ochi pe fereastră. Merită.

Pilula roşie. Concurs PA

Criză, an electoral, nu sunt bani, nu eşti la putere, cum câştigi voturile? S-au făcut sondaje, dezbateri si nimic. Tutti capi din USL, supăraţi toţi trei hotărâră Brainstorming. Ponta citi de pe bileţel: 
– Cu legi. 

Crin şi el:

– Cu idei. 
Şi conservatorul lui Voiculescu, zi-i să-i zic:

– Cu femei... şi continuă timid:

– Prindem, în platforma electorală, Programul naţional de accelerare a dezvoltării fătului.

– Şi?...

– Câte femei nasc la şapte luni, la şase luni, la cinci luni de la căsătorie?

– La cinci luni măi omule, ce-ai înebunit?  
– S-a mai văzut!... S-ar rezolva o situaţie. N-ar mai trebui să dea explicaţii soţului plecat de cinci luni, de ce s-a grăbit copilul să iasă. S-ar înscrie în Program şi-ar spune c-a luat pilule. Ponta prinzând-o din zbor: 
– Facem pilula roşie!...

Etapa I-a. Sotul mamei copilului

Articolul 414. Prezumtia de paternitate

          Ce minuni face şi Dumnezeu! Nu-i bine să te pui cu puterea lui!                  
       Nu ţinea minte de când nu mai călcase-n biserică. Zi de zi, servici şi cârciumă, cârcumă şi servici. Acu fu musai, cu pruncul... Că ieşi ăla micu, ca tuciu. 
       I-am zis astă vară, stai locului nu te mai perpeli goală în fundul curţii prin foc. Da ce muierea te-ascultă? Nu şi nu, că-i e ruşine să se dezbrace, brânză cum e, în cabinetul doctorului Zaib. I-a intrat bronzul sub piele. 
       Cică după ce-l bagi în cazan la botez, se mai spală copilul.




Nota: S-a deschis Concursul PA( Calin Hera ). Codul bunelor mamifere. Aceasta este o postare din Etapa I-a intitulata; Sotul mamei copilului

Paznicul ploii. Adrian Alui Gheorghe. Invitaţie la lectură

În instrumentarul poetului, cuvintele sunt ca nişte actori. Ei/ele, pot îmbrăca hainele împăratului sau pot merge la bal în pantofii Cenuşăresei, te pot învîrti în ritmul constant al valsului, sau te pot pierde privindu-te în ochi, în dansul senzual al seducţiei – salsa, la mare modă acum prin cluburi selecte. Important e doar visul, mişcat de regizor, împingând aerul cu o baghetă înaripată, ca o libelulă de argint.

Uneori, actorii iau în stăpânire întreaga scenă şi li se pare că sunt geniali, spre disperata încântare a maestrului de ceremonii: “Aş fi vrut ca toate cuvintele să asculte de mine/ Acum ascult de toate cuvintele/ Ca un cîine bătut merg în urma lor/ Din cînd în cînd/  Îmi dau peste bot/ Scot scrîşnete, scot urlete,/ Ele se amuză. se întărîtă/ Ca muieruştile care au prins un satyr bătrîn/ Şi îl chinuie, îi aţîţă simţurile/

(Poetul bătrîn îşi declamă faima)

Moartea unui om care îi citea poeziile, îi prilejuieşte autorului consideraţiuni filozofice,  se  simte vinovat că i-a întreţinut acestuia iluziile. Nu, poezia nu “pompează sînge în întregul univers”! La căpătîiul mortului, este împlinită dovada, că “poeţii nu pot face transplant de suflete”.

“ E adevărat, am spus eu/ (şi l-a dus cu vorba făcându-l să creadă că

e bogat)/ poezia e luxul săracilor/ pentru că orice om îşi poate permite un răsărit de lună,/ o furtună de stele,/ sub ploaia de vară sărăcia e amanta/  care îşi turteşte sfîrcurile/  pe limba oricărui muritor;/ îmbrăţişările nu-i lasă pe oameni să se strîngă de gît;/ Dumnezeu face toate lucrurile frumoase, poeţii vin/  doar şi pun hoţeşte  semnătura;/ (Poetul bătrîn îşi declamă faima (2))

O anume părere de rău, înstăpâneşte deşertul prin care autorul cutreieră ţara poeţilor: “(– Într-o zi unul dintre noi a spus un vis pe care nu-l/  visase cu adevărat,/ ceilalţi l-au apostrofat pentru că recunoscuseră falsul./  Visul nevisat are ceva care îl trădează, e ca mierea/ falsificată,/ făcută din zahăr ordinar) Iar în contrapondere: (într-o noapte am întrebat bicisnicul corcoduş:/ corcoduşule, poţi să descrii chipul lui Dumnezeu?/ Da, spuse el. Şi înflori. Ispita

Nici Dumnezeu nu pare mulţumit. ”în atelierul Său Dumnezeu face/

oameni oameni oameni oameni/ oameni oameni oameni/ îi încearcă/ îi ciocăneşte cu degetul/ îi miroase îi gustă/  din cînd în cînd/ se-aude tunetul vocii:/ nici ăsta nu e cel/  pe care îl aştept/ mai încerc/ mai încerc/…..Au ieşit casele pe stradă/ două câte două,/ două cîte trei,/  borţoase gata să lepede pe caldarîm/ pruncii îmbătrîniţi la urgenţă,/ storşi de viaţă, morţi doar atât cât să-i ia eternitatea/ în seamă”.La vie n’est que pour connaisseurs

Şi nici lui Adrian Alui Gheorghe nu-i plac; “(oamenii aceştia din telenovela Ta, Doamne)/ toţi trag cablurile televizorului după ei”.

Fire romantică, are în schimb nostalgia vremurilor de mult apuse: “Doamne cît de bine era pe-atunci?/ Brutarul cocea pîine;/ Croitorul făcea haine pe măsură;/ Pantofarul făcea pantofi care zburau vrăjiţi;/ Grădinarul planta tufe de flori ale căror lujeri se rupeau/ sub greutatea mierii;/ Zidarul făcea ziduri care apărau perfect definitul/ de marele inamic care/ stă ascuns, de veacuri, în nedefinit./ Ziua venea cu o indicibilă plăcere./ Luna se căţăra pe munţi sveltă–/ un atlet al zeilor gata oricând să arunce săgeata în căpriorul rătăcit.”Cum a dispărut oraşul grecesc Cnossos sau poetul bătrîn îşi declamă faima.

Întreaga carte e o curgere lină. Greu te poţi opri din lectură şi simţi că te îmbogăţeşti subit. Harul poetului te luminează simplu şi onest: “Am crezut mereu că tot combinând/ literele şi cuvintele într-o zi/ hazardul îmi va scoate în cale formula/ care/ să facă pulberile astea de viaţă să se lege de carne/ sau să se lege între ele/ că nu degeaba cuvîntul e ca o cheie pierdută/ ….s-au tras linii între oameni/ în speranţa că la intersecţia tuturor/ e punctul care să soarbă nevolnicia/ dar oamenii putrezeau în picioare/ nu apucai să uneşti două trupuri/ cu o linie foşnitoare/ că deja altă lume împingea cu umărul/ bucata de cer din dreptul soarelui/….Am cîntărit am măsurat distanţele dintre cuvinte./ Am descoperit resturile de la conceperea ideii/ bucăţi de piatră şi bucăţi de carne/ resturi de la conceperea rîsului şi plînsului/ resturi de la crearea morţii – închipuieşteţi!/ am deschis drumuri şi am închis porţi/ pluteau pe nouri zimţii unor pleoape/ care-au văzut o lacrimă de-aproape/ în care zac corăbii scufundate/ şi am descoperit, Doamne!,/ că punctul sub care zace nodul fiinţei/ şi nodul pulberilor/ e în Piatra Neamţ/ o mică localitate de frontieră/ a civilizaţiilor/ (închipuieşte-ţi) /aici am învăţat că zădărnicia e un deal/ care scîrţîie din toate balamalele/ şi o ploaie care face poze/ trece drept artist şi oamenii îi zîmbesc/…. Sînt paznicul ploii./ Nesuferită fervoare; o văd ţopăind în ferestre/ atît de asemănător dansului bărbaţilor/ în jurul femeii care naşte carne/ carne,/ carne, carne…!” Paznicul ploii

Se pare că până la urmă, în atelierul Său, acolo sus, la Piatra Neamţ Dumnezeu a nimerit şi un poet adevărat şi ca să nu–l scape din ochi la făcut Paznicul ploii.

Asfalt proaspăt

un strat gros

de brumă

se cerne

peste oasele

mele de humă…

degete  dezghiocate

de unghii

au scăpat pe jos

rărunchii

complicatul bazel

sigur aş putea

risipi pe planşetă

pajisti verzi şi pot grăbi

licitaţia cu

fluturi târzii

numai că totul

ar aduce cu un viol

s-ar clătina

somnul domol

al pietrelor

sus în înalt

peste faguri de stele

îngerii toarnă

asfalt

proaspăt