superbebe.ro
Plai bălai -
pamflete politice
Breaking News. 02.02,2012,
Cod galben de ninsori. Gabriel Oprea:
Armata e pregătită să intervină.
La Deveselu se taie buricul
De
comuna Deveselu prima oară am auzit când eram în armată. Soldat neinstruit în
plutonul spate de la Remetea Mare, adică între gospodari, ăia de umplutură cu
aprovizionarea. Nu eram de loc o mare sculă, ci ochelaristul slab, nesuferit, care repară măștile de gaze.
Nici
măcar nu știam să-i lustruiesc, din vorbe, să trăiesc mai bine stelele
maiorului, șeful meu, chimistul unității și nici bocancii cum ma invata Firicel Virgil, un amic de-al meu.. Trebuie să recunosc
că maiorul era mai taciturn decât mine. Toată ziua inspecta grijuliu măștile să
nu pătrundă ipotetic gazul pe sub prăpăditele alea de membrane îmbătrânite din
filtru. Bag samă, simțise în ultimul război direct pe pielea lui cum te
învăluie viclean gazul otrăvitor, insinuându-se cu mirosul lui ascuțit.
–
Du-te mă ochelaristule la magazie și cere o pereche de încălțări pentru mine,
dar să fie moi! Mă proteja, constatase cât de „priceput” sunt și vigilent, nu
mă lăsa nici la trageri și nici la instrucție, să-l fac de râs în lupta
deschisă cu potențialul dușman. Era mai sigur când mă știa că înot „în spatele
frontului”, în magazia imensă a marii unități de la Gearmata, pipăind bocancii
în căutarea acelora speciali, cu piele moale, catifelată, ca de căprioară cum
mi se ordonase. Magazionerul, un plutonier-major, era vorbit cu maiorul și-mi
descuie o cameră unde tocmai se descărcase un munte de bocanci.
–
Ochelaristule, dacă tot îi pipăi să-i așezi pe rafturi.
Castelul
Mariei Tereza, unul dintre multele risipite prin Transilvania, abia intrase în
patrimoniul armatei. Atunci îl cuceream, vopsindu-i pereții, lustruindu-i
zidurile exterioare, reamenajând aleile parcului, dar cel mai greu am pătimit
când să curățim beciurile în care de zeci de ani, neatinși, colcăiau viermii și
râmele. Acolo trebuiau amenajate depozitele de cartofi pentru Marea Unitate.
Bega
curgea leneș sub umbra copacilor, dar n-aveam voie s-o tulburăm cu trupurile
noaste îmbâcsite de transpirație. Trebuia păstrată limpede, la o anumită oră
veneau fetele generalului, se dezbrăcau amândouă pe mal și se-aruncau despicând
apa sub privirile noastre flămânde. Nu era voie să privim, dar cine ne oprea să
admirăm cum se oglindea soarele.
Într-o
zi a venit generalul în inspecție. I-am rătăcit numele. Rotund, imens, se dădea
de-a rostogolul când mergea cu o vivacitate greu de stăpânit. Abia se țineau
după el ofițerii. A ordonat să se facă pe mal o piscină împrejmuită, să nu-și poată plimba obraznic
soldatul privirea.
Firicel
a fost mutat mai târziu în unitate, de la Deveselu, unde făcuse perioada de
instrucție. Un oltean măsliniu cu care m-am împrietenit oarecum. Era soldat fruntaș
și ca toți oltenii curând avansat căprar. Cu miere pe limbă când apărea un „Ta'major”.
mă tot învăța să fiu
supus, că armata e lungă. Dreptu-i! Ni s-au cam lungit urechile cu încă două
luni peste perioada normală. Ne-au prins evenimentele din Cehoslovacia taman
când să ne liberăm.
Am
mai auzit de Deveselu acum, când cu americanii și scutul antiatomic. Nu trebuie
să fii mare sculă, te prinde întâmplarea de ceafă, te scutură puțin și îți zice
tam-nisam: „De mâine, tu ești buricul pământului!” Şi n-ai decât!... Așa și cu
Deveselu.
L-am
văzut aseară la televizor pe primarul de la Deveselu. Degeaba Președintele
nostru și Obama nu-ş’ ce probleme tratau în secret după biroul oval al Monicăi
Lewinsky. Mi-am dat seama că toată sforțarea lor e inutilă. Ratingul nu era la
ei.
Buricul, măi oameni buni se taie la Deveselu! Aici sunt problemele ale mari
și cine să le rezolve dacă nu primarul?
Păi când va coborî americanul din avion cu scutul,
obosit de drum lung și va bate în poartă la țața Vetuța să cumpere o oală de
lapte bătut, ce să înțeleagă biata femeie? Că atunci când veniră rușii, în
tinerețile ei avea altfel de resurse lingvistice. Acum, n-are decât să meargă
la cursurile intensive de limbă engleză inițiate de primar, bată-l norocul!
Și
tot primarul s-a îngrijit să construiască și să inaugureze în comună piscină
modernă pe fonduri europene, rechemând toate fetele din sat să lase dracu
străinătățurile și să se întoarcă să pună-n valoare frumusețile patriei acasă,
în cadrul lor natural. Le-a instruit intensiv explicându-le că atunci când vor
veni americanii la piscină, nu trebuie să se ascundă sub costumele alea de baie
indecente. Să dăm jos toate barierele, să vadă bravul soldat Ryan că am înțeles
cum ne apără, scutul antiatomic.
Primarele,
mai e mult până la vară!
