Dupa meciul Gaz Metan -Steaua 0 - 3
Tastatura asta ca un şotron pe asphalt
mi-a înţepenit toate gândurile.
Nu mai pot executa nici un salt,
piruietele-s ţăndări, ca scândurile.
Literele s-au ascuns sub zăvor,
s-au disipat interspaţiile.
E ca o labărţare de nor
ce mi-a ucis incantaţiile,
inspiraţiile,
intubaţiile,
ovaţiile
oraţiile…
Vai Steaua mea!
... steaua lui
de cioban
sadea!
Si-a ciobit colţul de Metan.
Bravos măi Gazule!
Pustaieşte-i
pe toţi
becalitroşii aştia
ce se dau cocoşi!
La Stadionul Naţional
acum când scriu
e linişte.
În stal, încolţeşte gazonul,
e viu.
Vin ploile,
poştalionu-i aproape.
Grijă mare să nu-şi scape
oile
Becalitronul,
că rămâne terenul pustiu,
numai bun de şotronul...
numai bun de şotronul...
Echipele din Bucureşti au soarta pe care o merită - dovadă ultima etapă. Multă vorbă, mult fast, pretenţii nejustificate şi acuzaţii la adresa arbitrajului... Cam atât. Bucureştean fiind, mă bucur că provincia scoate capul de ceva timp şi demonstrează că nu este doar un foc de paie...
RăspundețiȘtergereE plina Ferma animalii de Coposi si Becaliborci.
RăspundețiȘtergereCocosii-porci si alte alii, in liga joaca baba-oarba, ca de-aia nu mai tine iarba...