Glonţ de argint
- stele fixe -
alergarea
se desparte
de trup
aburind
rǎsuflarea
gazelei
pieptul
zǎltat
plesnește
sublim
timpul
e un icnet
de animal
alungit
doar
stelele-s fixe
și glonţul
… se fǎcea
cǎ alergam
propriul
meu frig
frigul
din frig
pâlcuri
de cruci
risipite
pe camp
contemplau
cursa
Glonţ de argint
- cum înlǎnţuie iedera -
cum înlǎnţuie iedera în
ploaia verii
tânǎru-ţi trup…
lup hǎmesit dansând
în jur focul
simţeam umbra unei rǎni
lustruite cu gheaţǎ
și dintr-odatǎ
m-am împiedicat
în marginea ta ceţoasǎ
cǎzând fǎrǎ respiraţie
între doi bulgǎri de raze
din genunchi sângele scurgea
nopţi dupǎ nopţi fierbinţi
pierdusem dreptul
sǎ mǎ dedau visului
venise vremea cuviinţei…
cu un zid de gloanţe
despǎrţeam șchiopǎtând
linia vieţii de linia
orizontului
și mǎ încercuiam
tot mai strâns
Glonţ de argint
- haiku 1
capcane de vânt
zmeu sprinten nesǎbuit
zdrelindu-și glezna
Din antologia în pregǎtire Cearǎ și miere
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu