Azi sunt Floriile. Să ne bucurăm de Flori! La mulţi ani!
Ieri la Muzeul satului, A înflorit poezia în Cetatea poeţilor. Mulţumiri celei cu iniţiativa, Liliana Popa. Pe scenă am citit o,
Tabletă de Florii.
De luni, clopotele bisericilor vor reda lumii începutul unei
noi săptămâni luminate, așa cum a fost hărăzit sǎ se înfăptuiască, prin
suferinţă și har. Nu cu multe zile înainte, aflat la Bran, într-un pridvor al palatului,
mi-a atras atenţia, atârnat de tavan, un mănunchi de clopoţei. Pe unul dintre
pereţii pridvorului se afla și o explicaţie pentru vizitatori, care mi-a răsunat
deosebit de frumos la lectură. “Sună dintr-un clopoţel și un înger își va primi
aripile!”
Puteai ridica mâna deasupra capului şi trage de lănţicul cu zale de argint
legat de clopoţei, pentru ca îngerii să-şi deschidă aripile precum în primăvară
cireşul, florile.
Dar și îngerii probabil că își au legile lor. Poate că
sunetul cristalin al clopoţelului n-ar trebui provocat fără discernământ! Poate
doar la un cutremur, sau o furtună cu vânt puternic, sau la o mare bucurie, ni
se dă voie sa provocăm îngerii, sǎ zboare nevăzuţi printre noi.
Păcatul
oamenilor este acela cǎ nu știu să-și înfrâneze pornirile. Crezând că îngerii
sunt întocmiţi ca și ei, unii mai orbi, alţii mai surzi, au turnat bronzul în
clopote uriașe și le-au urcat în clopotniţe legâdu-le cu sfori groase, sǎ fie
siguri că sunetul clopotului va fi auzit de îngeri. Și de atunci ecoul
clopotelor răsună tot mai puternic asurzindu-i pe îngeri.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu