"Când scriu pentru carte, de obicei lucrez direct pe calculator.
Pasajele ce nu mi se par nereuşite le dau în josul paginii, iar deasupra pun
textul ce mi se pare bun. Doar atunci când închei un capitol şi poate nici
atunci, renunţ la acele schiţe şi le şterg sau le depozitez undeva în arhivă
(într-un dosar ciornă). Mi se întâmplă să revin la ele, descoperind o nuanţă
care dincolo, la produsul finit, îmi scăpase. Procesez şi revin completând
textul principal.
Toate personajele
mele conturate până în momentul de faţă stau amestecate în partea de jos a
paginii. Nu am reuşit încă să le dau un rost, să le ridic, să le găsesc locul
în ierarhia Tobârlanilor. Încă nu le-am prins legăturile fireşti. Îmi este greu
să stabilesc pe cine să scot la rampă. Am zile când nu mă pot apropia de niciun
personaj. Sunt neamurile mele, devin nervoase, se ceartă cu mine că le îngroş
trăsăturile, că am intrat cu bocancii în intimitatea lor, că-i manipulez şi-l
fac de ruşine pe Toma, taică-meu."
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu