Acea tulburare de linii ca o curgere de ape.
Coapsele întinse pe nisipul imaginaţiei mele,
Sunetul baritonal al saxofonului
agăţat de statueta de jad imperial
ce dansează nemişcat în echilibru
Si lustra
clătinându-se fluture orb...
Ţipă aerul ca un corb bătrân.
Fericirea e
un animal de pradă
care pândeşte
dar nu te-atinge
Ca să nu-i simţi
ghearele
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu