Zgură albastră

                   Unde ne sunt defilările?

            S-a întors lumea cu fundul în sus! Nu tu o famfară, nu steag, nu un mititel lângă patru beri în Trivale, la Cornu Vânătorului cu colegii după defilare. Măi oameni buni, azi e sărbătoare, 23 August, râde viaţa de noi! Râde numai ea.

            Nu mai râde nimeni pe străzi, nu mai scandează nimeni numele conducătorului iubit, ăştia de-acuma doar ne numără dac-am murit.

            Unde ne sunt costumele naţionale şi căluşarii fixănd băţul cu panglici colorate din mâna Mutului? Trecând prin poarta sărutului şi jucând steagul în bătătura cea mare.

            Parcă a trecut peste noi viitura si a înfrăţit în loc de iarbă, zgura.

            Măcar de-ar fi zgură albastră, nobilă, inventată de ŢIRIAC, să fim siguri că e a noastră. Dar e tot roşie şi mai bine tac!