Doar o clǎtinare. Un fel de replicǎ.

          „Cu mare dezamagire în suflet domnule Ionescu consider ca hoti sunt peste tot: în salǎ, pe scenǎ. Eu sunt sǎtul ca numai unii sa fie arataţi cu degetul. Facebook a devenit studio electoral de la o vreme și imi este o lehamite cumplitǎ când încep sǎ îl rǎsfoiesc. Astǎzi a început cu Pasarea ceţii. Mi se pare cǎ trǎiesc o mica epoca fascistǎ. Lǎrgiţi spectrul. O sa vedeţi toatǎ pǎdurea. Și cea din stânga și cea din dreapta, ca recomandare. O searǎ plǎcutǎ. Ps: scrierile despre tenis le iubesc și evident poeziile;)”

*

          Este comentariul la care mǎ gândesc de câteva zile. Tânǎrul acela pe care îl știu cu bun simţ și sensibil, mi-a clǎtinat convingerile cǎ nu poţi trece prin viaţǎ fǎrǎ sǎ ai atitudini civice, de parcǎ nu te-ar deranja nicicum implicarea dezastruoasǎ și murdarǎ acum, a politicului. Aș putea rǎspunde mǎrunt cǎ sfatul de a-mi lǎrgi spectrul ca sǎ vǎd toatǎ pǎdurea, și cea din stânga, și cea din dreapta și-a pierdut obiectul dupǎ ce diversele drujbe ale Dumnezeului atoatecuprinzǎtor, a chelit munţii, iar versanţii au luat-o la vale.          

          Aș putea sǎ gǎsesc, multe alte subterfugi pe unde sǎ mǎ strecor și sǎ mǎ prefac a nu vedea rǎul. Sǎ mǎ las orbit de minciunǎ, de parcǎ picioarele ei bronzate și lungi, le-aș putea transcende unei femei frumoase, iar hoţilor, ca o deplinǎ înţelegere a democraţiei, sǎ le las libertatea exprimǎrii gângave pe scena parlamentului sau la televizor, în numele negustorilor cinstiţi care au ridicat naţia.(Ce era sǎ-i facǎ dacǎ au gǎsit-o pe jos și a nimǎnui?)

          Aș putea sǎ iau like-uri pe facebook-ul fascistoid discriminând violenţa de limbaj, demagogia socialǎ, intoleranţa, îmbǎtându-mǎ cu apǎ rece, construind metafore și scriind eventual despre tenis. (Mai e puţin și începe meciul de azi al Simonei Halep). Înlocuind mǎnunchiul de nuiele cu un buchet de flori.

          Mulţumesc frumos, mie îmi place whisky-ul și nu trǎdez, strig în continuare. Vorba aia care circulǎ. Cicǎ un om în deșert vede o fântânǎ și strigǎ:

          –Apǎ, apǎ apǎǎǎ! Imediat iese unul din fântânǎ și zice:

          –Unde, undee?