Omul de zapada

Omul de zăpadă s-a oprit la geam 
parc-ar fi o şoaptă dintr-o rugăciune 
l-a-mbrăcat în raze steaua de pe ram 
şi-i stârni în ochi-i jarul din tăciune

Omul de zăpadă stă acolo-n ger 
să primească renii încă de cu seară 
îngerii pe schiuri colindând în cer 
i-au picat în suflet lumânări de ceară

Omul de zăpadă a rămas de strajă 
renii se-ntremează-n vălătuci de fum 
Moşu-mparte daruri însoţit de vrajă 
dar ce scurtă-i noaptea să pornim la drum 

Omul de zăpadă fericit fireşte 
prezentă onorul Mosului plecând 
n-a simţit căldura cum îl năruieşte 
şi de bucurie a căzut râzând 

Singurul meu colind la care Catalin Stan a comis muzica. E drept e mai vechi, dar altul nu am. LA MULTI ANI!