Cea mai fragilă
şi subtilă fiinţă, femeia,
e mereu în tendinţă
şi face senzaţie... când tace.
Spun în cunoştinţă de cauză.
Într-o conferinţă de pace
în doi, şi în pauză
de respiraţie apoi,
cu iscusinţă şi graţie
îşi dă silinţă, de preferinţă
intimi la reşedinţă,
să-ţi câştige bunăvoinţă.
Şi te ţine în folosinţă
cât e cu putinţă, pentru sine,
fără ingerinţă străină
şi obţine
ce-a vrut să obţină.
Oricum, vrei nu vrei
în tot jocul,
ştii că biruinţa-i
a ei deplină,
şi tu dobitocul
îţi încerci norocul
cu o sumă de alte femei
numai din astă pricină...
E doar o glumă sprinţară
dragele noastre dragi!
N-am spus minciuni!
NOI bărbaţii la vară
ne vom antrena ca oaste
în ascensiuni pe coaste
şi vom aduna pentru voi fragi.
Fragă după fragă
înşirate pe un pai...
Nu-i aşa că ştiai
că doar tu îmi eşti dragă,
femeie de fragi?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu