Nimic nu ne face să schimbăm obiceiul şi
în temeiul articolului 3 din constituţie, găsim soluţie când vine vara să ne
revărsăm către plajele mării, precum însăşi valurile, din nevoia de echilibru
pe care o lege a firii a înstăpânit-o să ne guverneze vieţile.
Simţim nevoia unei libertăţi pe care
doar nisipul şi apa sărată a mării poate s-o imagineze natural şi fără
oprelişti, s-o putem primi în deplinătatea ei prin toţi porii. S-o simţim alergând
cu tălpile goale pe nisipul fierbinte, cu braţele întinse înotând şi spărgând dominator
creasta valurilor, cu ochii avizi admirând curajul femeilor de a se lăsa abandonate
şi seduse de mângâierea, uneori indecentă, a artistului soare, încercând cu
mâna lui aspră calitatea suprafeţei, rotunjimea şi fluenţa liniilor şi numai
după aceea întinzând bronzul până în locurile cele mai tainice ale plăcerii.
Şi n-ar trebui uitată curgerea în valuri
a berii, ca să nu iei foc în propria coajă, sau cochilie, sau chilie de prooroc
după caz şi după noroc…
Nici SMURD-ul nu-i mai eficient la
necaz, decât o bere rece pe plajă!
Menţiune specială
Postez
doar poze cuminţi, în familie, cu marea, să nu declanşez războiul celor două
roze în toată splendoarea. Poate data viitoare când mai navighez…
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu