Între Ziua Prieteniei şi ziua aniversară a lui Ioan Romeo
Roşiianu mi-a ieşit o poezie vie (de fapt o versiune nouă)...
Am strâns azi noapte,
toată isteria din pomul vieţii.
Precum alcoolul, mi-am luat tăria
din inconsistenţa fructelor coapte.
Oare mai ştii, bunule om,
câţi sacerdoţi ai răspopit?
Roiau ca stele căzătoare
şi-n cerul tău i-ai omenit pe toţi!...
Nu mă voi înfrupta la festin,
în loitra Carului Mare nu voi urca,
Dumnezeu mi-a rânduit
ceva iepure la inimă...
Şi, cu animalul străin în piept,
există riscul să nu pot desluşi
animatoarea dintre reprize,
Pe Zinca, cea care împarte vize...
De data asta, sub clar de lună
nu vom combate, amândoi
în aceleaşi ringuri, frate!
Vom bea palinca împreună, singuri.
La mulţi ani!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu