Astăzi este ziua lui Adrian Alui Gheorghe un prieten al meu şi al tuturor risipitorilor şi consumatorilor de frumos. Îi urez LA MULŢI ANI şi îi dedic un şir risipitor de cuvinte:
Ascult cum curg
desperecheate,
cuvintele,
precum clipocitul unei
ape,
despletindu-se
şi împletindu-se
în ochiuri vii,
ocolind muchiile
pietrelor
şi îmblânzindu-le,
mângâiate
de stropi argintii.
Dacă pietrele n-ar mai fi
şi nici prietenii,
cine le-ar asculta,
cine le-ar mai citi,
să-ţi dea, sau
să nu-ţi dea dreptate?...
Demult s-ar fi
retras apele,
şi-ar fi rămas,
tulburatele cuvinte
fără glas…
Se cuvine să-l sărbătorim în această zi bucrându-ne de una dintre poeziile lui:
Tre’ să treacă cumva şi viaţa asta
împingând norul la deal
împingând timpul la vale
şi din când în când privindu-l pe Dumnezeu în ochi
punându-i întrebările ca şi cum ai arunca la ţintă
cu nişte bolovani
uneori numeroşi
alteori nu
tre’ să treacă cumva şi viaţa asta
o durere de burtă
o durere de suflet
larva urcă pe pulpa doamnei
viermele gustă din mărul cel verde
că importat nu e
până la urmă
cum cade zarul,
ci care e miza
că poţi să câştigi cu mai nimic
şi să pierzi cu zarul maxim
fatalitatea e promisiunea
răsăritului de soare
de a doua zi.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu