Urme pe zăpadă

Alunecă troica
pe urlet de lup,
scade zăpada în cer

Vizitiu, numai bici,
fără trup,
mângâie caii de ger

În sarică-i cald şi-n auz
se prelinge

nisip argintiu...

Iar taina cǎ-s viu
se stinge 

confuz...

Îmi vine să ţip

Şi nu-i chip 

să ştiu
cât mai ninge...