De ziua poeziei cu o zi mai târziu

 

Poetul e un soi de pilot,
la manşa avionului său
supersonic,
lansând pe cerul albastru
fumul alb.

Cei mai mulţi rămân (piloţi)
cu ochii ţintă
pe instrumentarul de zbor,
bazic T,
urmărind cum cresc bionic
unghiile pisicii,
în torsul întins pe bord.

Doar aceia care fac lupinguri
şi tonouri în picaj,
simt cristalele de gheaţă
în jivraj înspicând
firul de aţă.

Azi 21 de mărţişor,
pe scripeţi de ceară
lunecând pe sfori,
coboară din nori
poezia de primăvară,
cu o mantie albă pe umeri.

Sfoara-i de lână? sau mătase?...
Întrebi, bizar.
Numeri 2/1 la zar, dând din oase…
De-ar fi fost măcar 6/6!…

Meteorologii au prognozat
cod galben de ninsori.
Institutul Blecher te-a invitat
de priveghi
pe strada Cercului la nr 6.
A sucombat tramvaiului 26!
,
În pub-uri
călcând pe aburi
poezia vie
împarte solară
vin fiert cu
scorţişoară,
de-o veşnicie…