vineri, 3 mai 2019

Pelerini la manastiri


           Oştirea de suliţi, mascată de cetina verde dispusă către vârfurile ascuţite, tiveşte cerul împingând norul deasupra muntelui. În spatele norului, somnoros, abia de mijeşte sub pleoape un soare blând.
Printre brazi, tălăngile unei turme de oi (ca nişte mogâldeţe de piatră, vii), rostogolesc alene pacea în acordurile unei simfonii matinale.

Pârâul din vale îşi ţese rostul clipocind vrăjit, unduindu-şi strălucirea precum o maramă cu fir de aur pe umerii Bucovinei. Pare că însuşi Dumnezeu şi Timpul, îndrăgostiţi, s-au oprit să-i admire rotunjimile.

Stau pe terasa unei pensiuni, La Valeria, în aerul proaspăt, doar la câteva sute de metrii de Voroneţ, gata să mă recunosc înfrânt de frumuseţi.

De aici de la bază, azi încep periplul ctitoriilor mânăstireşti.
Notă: In 2011 am vizitat o serie de asezaminte manastiresti. Ar fi pacat sa se piarda imginile din memoria Nikonului realizate cu acel prilej. Incep de azi o serie ceva mai lunga.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu