miercuri, 14 august 2019

Povesti nemuritoare (din istoria tenisului)



Notă: La olimpiada de la Rio de Janeiro Horia Tecău şi Florin Mergea au luat medalia de argint în finală cu Nadal şi Lopez 
2–6, 6–3, 4–6 

Râzi tu râzi Harap Alb!
Nu putem aduna pe spinarea lui Titu Maiorescu — lângă faptele bune — şi toate relele de pe vremea aceea, ale lumii! Se zice că în povestea Harap Alb a lui Ion Creangă, înainte de a fi tipărită, în caietul caligrafiat cu grijă de genialul povestitor, mai vieţuiau în gaşca de personaje fabuloase, alături de Gerilă, Fomilă, Setilă, Păsări Lăţi Lungilă, încă altele, prieteni cu fiul cel mic al craiului pe numele de poreclă pus de Spân, Harap Alb.
Editorul a tăiat în carne vie, dedându-se la o serie de crime în lanţ, mai ceva decât criminalul de la Caracal, iertaţi-mi alăturarea proastă, sub motivul că gaşca de pehlivani şi coţcari, peste ani, s-ar fi putut înrola într-o vastă reţea de protestatari rezist şi să gândească fantezist niscaiva lovituri de stat în Ţara Românească. 10 august nu insist când piaţa se gazase singură…
Aşa e viaţa o înghiţi cu lingură cu tot, politic se poate! Nu la întrebat nimeni de sănătate pe critic şi nu l-a anchetat pentru faptele sale penale, căci pe vremea aceea era necazul că nu s-a inventat DNA-ul şi nici un procuror n-a preluat cazul.
În toiul confruntării cu oastea împăratului Roşu, prin orice mijloace se descuraja războiul şi se consolida lupta pentru pace. Scopul scuză orice mijloace! Trebuia cucerită neapărat zvârluga aia de fată a împăratului!  Răpitor de frumoasă, dar încăpăţânată ca o catârcă. Nu s-ar fi lăsat să fie dusă mireasă, nici în cârcă.
O competiţie ca o Olimpiadă de vară fixară va să zică, nimic mai original! Ea avea o păsărică fermecată în tezaur şi aceasta s-a întrecut cu calul lui Harap Alb. Să se vadă clar în final, cine câştigă medalia de aur.
Pare că editorul Titu Maiorescu a avut dreptate deplină, retezând din pliscul cu oraţia divină a autorului şi simplificând situaţia, căci la fel ca şi la mine acum, exista riscul ca povestirea să devină stufoasă şi încurcată, de nu se mai înţelege nicicum. Ai răbdare cititorule, să ne ţină Dumnezeu cuvintele până la sfârşit de poveste, că înainte mult mai este de povestit!
Unul din personajele nedreptăţite de editor pare să fi fost Harăpilă şi celălalt Merge.
Merge ce merge, Mergea şi Tecău, fără greşeală în turneul de tenis al Olimpiadei de la Rio de Janeiro(2016), şi trecând prin defileul Posadei, ajung ei în finală cu brio. I-am văzut pe cei doi în toată splendoarea câteva seri la rând.  Harăpilă Tecău, aplecat deasupra fileului ca un hău solid… Nici pasărea nu mai trecea de zid, d-apăi mingea! Şi Mergea Florin, ca un vin de Recaş Roze. Ar fi vrut el să ia partea leului şi se dădea puţin mai cocoş în poze. Tot timpul ar fi sărit la bătaie ca taurul Basta, numai să cucerească Olimpul şi să mănânce la sfârşit cu Diana nevasta, langoşi, cu medalia de aur la gât.
Întâmplarea a făcut ca Spânul ăla de Nadal, uns cu toate alifiile să-l ia lângă el în barcă pe Lopez. Ăsta parcă toată viaţa lui prinsese fluturi şi făcuse sărituri la trapez. Au pierdut medalia băieţii noştri, dar au fost fabuloşi luând cu ei doar argintul şi pe fata împăratului Roş…

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu