Basmele la zi ale românilor. Punguta cu doi bani

Notǎ:

Ca sǎ nu-i mai supǎr pe unii și pe alţii, între douǎ meciuri ale Simonei m-am gândit sǎ rescriu o poveste

          Acu’, timpurile se mai schimbaseră. Se schimbase şi povestea. Nu ştiu cum se făcea, da baba avea cucoşu şi moşului îi cotcodăcea găina în jurul casei de câte ori făcea ou şi nu numai. Murea de ciudă baba că-şi dăduse acordul oral pentru schimbul de orătănii.

          Luase cucoşul cu purcoiul de bani cu tot, da, a venit pârdalnica de criză de n-a mai rămăs ban pe ban. Moral i-a ieșit pe nas, s-a ales praful de cucoşul gras!… Să nu mint, rătăcise doi cocoşei de argint, în solniţa de sare. (Nici sare nu mai avea! După ce să bea apă?…). Îi păstrase, ca să zic aşa, să-i aibă moşul de-i va veni sorocul înaintea lui, să se-ngrjească a plăti ăle lumeşti care vin la urmă.

          Pe moşneag îl prindea mila uneori şi ar fi ajutat baba, numai că administra un proiect cu fonduri europene. Dezvoltase o găinărie şi tare se temea că nu-i ies cifrele la bilanţ, cand vor veni comisarii de la Europa sǎ le vadǎ. Că ştii cum e, te paşte ghinionul când dai din ogradǎ... ȘI n-ar fid at un șfanţ. Nu vroia să se facă de râs.

          Seara mai venea baba la moșneag la televizor sǎ-l vadǎ pe Dan Diaconescu, tare-i era drag când o cǎuta dezinteresat pe Elodia prin tot locul ( moșul o necǎjea zicând cǎ ǎsta își cutǎ norocul și vrea sǎ se însore cu ea). Din vorbă-n vorbă într-una dintre seri, baba acceptase sǎ guste din castronul cu ciorbǎ dreasǎ cu ouǎ de la gǎinǎrie și dǎduse-n beţie cu un pahar de socatǎ.

          Moșul îi tot bǎtuse babei apropouri cǎ i-ar trebui și ei o resursǎ nouǎ. Se și gândise una-douǎ și, i-a propus sǎ joace la Bursǎ. Baba șocatǎ, se spărie la început, crezând că bursa e un fel de emisiune de-aia nocturnă unde ca sǎ obţinǎ diurnǎ, trebuia să se dezbrace ca Bianca lui Capatos, pe toace, la un show păcătos. Moşul o liniştii. E păcătoasă şi bursa, dar e la lumina zilei n-apucǎ sǎ-ntunece şi baba n-are mintea copilei ǎleia sǎ-i lunece rochia cǎ nu  nici Baba Dochia sǎ se dezbrace de cojoce. Arǎta bine baba sǎ nu-i fie de deochi și moșul n-o slǎbea din ochi.

          Toate bune și frumoase! Convenirǎ într-un final că le era necesar un laptop, de-ăla fain, profesional, să se logheze la licitaţii online. Aşa făcură. 

          În zori, baba dupǎ ce se întoarse de la moșu, bătu cucoşu şi-i grăii în vervǎ:
          – Pintenogule, n-ai a te-ntoarce acasă fără un laptop de fală că, te ologesc şi te pun în oală! Iaca şi ăştia doi banuţi de argint, să-i ai de rezervă, Ţine-i pentru orice eventualitate în punguţă, şi mergi mǎtǎluţă la  OKTAL www.oktal.ro), că acolo e raiul pentru laptopuri şi netebookuri.

          N-avu d’ales pintenogul! Cum ajunse în faţa magazinului, se proţăpi la intrare şi strigă cât îl ţineau baierile pieptului lui ţanţoş:

          –Cucurigu, boieri mari

          Daţi un laptop pe doi bani!”

          Îl tufliră o dată, de două ori, vânzătorii. Nu te pui cu cocoşul! Îl aruncai afară pe uşa, el zbura pe fereastră înapoi, şi tot aşa.

          –Cucurigu boieri mari

          Daţi un laptop pe doi bani!

          N-au avut ce-i face! Ca să-l potolească, se enervaseră deja clienţii, au fost obligaţi să-i făcă hatârul şi-au scos un laptop obişnuit din raft. Numai că nu scăpară aşa uşor, el o ţinea una şi bună că vrea să vadă oferta completă. Consultând oferta pe de-a-ntregul, a rămas până la urmă la: Toshiba Satellite A660-167 Core i7-740QM(1.73), 6 GB, 640 (640 GB-5400), 16.0 LED, nVidia GT 330M-1024, BluRay-RW, Webcam-1.3, Bluetooth, Office HST Trial, bgn, W7 Premium-64, Velvety black w/ chain, KB Hal.

Întrebă de preţ. (5099 lei ). Când să plătească cu cei doi bănuţi, cârâii să se-audă de departe:

          –Doi bani dai, doi bani face!... Cu vorba asta, îi dădură şi banii-napoi.
Puse laptopu-n Geanta notebook 16, CADOU şi pe-aci ţi-e drumul.

          Nu mai ştiu, o fi castigat baba la bursă?...