DE ZIUA AMERICII

          În fiecare an de Ziua Americii, a devenit tradiţie, facem scovergi în familie. Făină albă, apă minerală, un praf de sare, puțină drojdie, brânză rasă și zahăr farin. După ce ai frământat aluatul, îi dai o formă rotundă și plată ca o farfurie zburătoare văzută mai de departe şi lansezi ca la carte obiectul în mişcare, direct în uleiul încins din tigaie. Ca la talere aruncate din şanţ. Ce să zic, am intrat în danţ în jurul mesei, împrumutând două ore de frenezie şi entuziasm de la americani, cum ar fi la noi când joci hora miresei, când e mireasa frumoasă şi nu dai bani, că nu stai la masă…
           Ce numai ei, americanii, pot face un spectacol de grandoare din nimic?...
           După ce am isprăvit toată lucrarea, n-a rămas picior de scovergă, doar zahăr farin întins peste tot!.. Toma, cel mai rătăcit miel de turmă şi cel mai din urmă nepot, a făcut-o de oaie uşor încrezut. S-a şters cu dosul palmei la gură, s-a bătut pe burtă și luând-o pe arătură a dat o declarație scurtă de învingător.
           – Mami, curcanul nostru a fost mai bun decât curcanul lor!...