Pentru luna aprilie fac o excepţie şi aduc în faţa dumneavoastră două postări pe care nu le-am putut departaja
Dans la bară
Stăm în case ostatici,
împletind apatici
plase de vânt
în fuioare de nor…
La televizor se transmite
o dramoletă uşoară
dintr-un serial
cu o planetă bizară,
rămasă fără oameni
şi fără semnal…
Un înger de fier,
sub brazda de cer,
răstoarnă în draci,
cenuşă şi oase de fum,
rămăşiţe şi scrum
dintr-un sol roditor
altădată,
mărunţit şi suflat
pe goarnă,
ca la carte,
pământ de flori
atins de moarte,
cernut
şi cărat în saci
de vârcolaci…
Nefericita aia,
evident singură,
a deschis iară
sezonul de vară,
sărind şotronul
în piciorul gol,
direct
pe miriştea rămasă.
Un şotron dement…
Şi continuând firul dramei
pe latura neguroasă,
dansa haotic
un dans erotic la bară,
pe toporiştea de coasă,
deasupra lamei
de ceară
cu tăiş ascuţit…
Un vârtej
de rotocoale spirale,
cum văzuse ea
la o dansatoare
de la românii au talent…
Urma-i sângerie,
urca pe vrej,
insolent,
până-n soare…
Staţi acasă,
distanţaţi!
Nu treceţi strada!
Moartea e atinsă
de virus şi masca
subţire de nori Cirus,
n-o poate ţine în fire!
N-aveţi cum s-o salvaţi!...
Cum să te opui sorţii,
Cu interfaţa de nori?...
Poate să cadă din cer zăpadă
şi morţii, i se ia viaţa!...
Iar anonimii de noi,
fără moarte,
cum trăim apoi
mai departe?...
