Către fiul

Recunoşti că ţi-am spus de mic fiule,

să bei apă doar din fântâna
pe care-o cunoşti.
Altfel s-ar pierde în nisip străin
umbra ta verde, ca o coajă de nucă
într-un răboj fără chip.

Nu suntem turmă de oi

şi nici un neam de scaieţi,
nu ştim ce-am face cu mai multe vieţi.

Când clopotul va bate în dungă,

ai să simţi tropotul cailor
în urma păşilor tăi clătinaţi.
Prin strungă treci o singură dată.
Ei toţi se vor strânge bărbaţi, 
din nord şi din sud,
pe poteci,
de pe văile lor pe valea ta
luminaţi de stea
şi vor aştepta să treci cu fiul tău crud de mână,
sprijinindu-ţi tălpile de spinarea pietrelor, 
pe firul izvorului,
până la fântână.