Desen: Claudia Duminica
Poeţii, au
picioarele în catalige
Poeţii, au picioarele în catalige
ca să spargă cu fruntea norii.
Înaintea lor, îngerii pe schiuri
le deschid drumul
precum salvatorii.
„Ce e cu picioroangele
alea cu crăcană?”
se mirară îngerii;
„Nici nu au aripi pe spate
Sunt ciudaţi (poeţii)
şi cangele
ce le ţin picioarele legate,
le-au făcut rană!”
Poeţii continuă
să înainteze,în echilibru,
în Marea Nordului
pe stăvilarul de la Afsuitdijk,
măsurând iambii, sau
numărând oile
pe partea de dig
dinspre Den Oever
şi spărgând cu fruntea
piatra norilor.
Piatrǎ sfǎrâmatǎ,
frǎmântatǎ
și împletitǎ
cu nuiele de răchită,
şi călcată
în picioroange,
(nopţi şi zile,)
peste inimi
şi peste Gange,
în burta monstrului.
Cândva un extraplanetar,
desigur boem,
va călca nesigur peste stăvilar
minunându-se de poem
Din volumul Norduri
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu