Eu am văzut prin geamul unei
Galerii, undeva la Haga, arta în stare pură. Mitul modern al unui nou Sisif
pedepsit de zei să urce o piatră pe Colina Infernului, a spart în mintea
întraripată a artistului plastic, ce-o fi fost el, dimensiunea operei depăşind
limitele unui concept anume. Libertatea debordantă a novatorului neputând fi
îngrădită, mai degrabă alăturarea viziunii sale făcând parte dintr-un sistem
integrator îngăduit filozofilor.
În perplexitatea mea măruntă, am scrutat
privind îndelung prin geam, de pe trotuar, să mă luminez asupra măreţiei
sensurilor. Din păcate, un soare pieziş interfera acuitatea demersului. Faptul
în sine mi-a stricat şi fotografia, pe care mă abţin s-o postez, pentru că ar
putea încorseta descrierea. Totuşi, matricea vieţii reprezentată de cojile de
ouă împrăştiate într-un echilibru al scenariului în cadru, din care plasma
osmotică se deversase, amestecând gălbenuşurile colcăind de embrioni gata să
înfrunte spaţiul şi timpul, rostogolind cipul din mintea lor ca pe o piatră
sisifică. Fiecare pe propria lui colină.
În faţa şirului încolonat, ca un cap
de pod, un om singur lipsit de cap, călărit de un alt om singur(dedublarea) şi
el fără de cap, cu un rucsac în spinare plin cu ouă. Surprinzător, lipseşte
violenţa din acest tablou absurd. Nicăieri nu curge sângele, ceea ce înseamnă
că aşa a vrut artistul, să împace personajul dual cu destinul. Capetele,
nevăzute în tablou sunt desigur bolovanii, pedeapsa zeilor, rostogoliţi deja
dincolo de colină.
M-am
întrebat de ce uşa galeriei era închisă, dar tot eu mi-am dat răspunsul.
Mulţimea de vizitatori prosternată de admiraţie, din cauza aglomeraţiei, ar
putea periclita distanţarea socială recomandată (1-1,5 m), călcând pe cojile de
ouă.
S-au
schimbat planurile. Perspectiva are altă lumină. Azi arta e pe jos, nu pe sus
ca-n Capela Sixtină.
Mă
întorc în auto sechestrarea de acasă, dintre amintirile mele esenţiale. Mă
urmăresc încă impresiile. Şi cele două personaje, fără cap din tabloul cu ouă
de la Galerie. Fac legături, mă uit la televizor, mă pun la punct cu ultimele
evenimente din China şi Italia răsfoiesc incidentul din aeroport cu românul
încoronat din Spania şi constat ce neînsemnat de firavi suntem.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu