Cu îngăduinţa soţiei... LA MULTI ANI DOAMNELOR!
a privit împrejur cumpănind
iscusitul meşter
cerul cu focul luminătorilor
apele şi pământul cu verdeaţă
lucrul era bun
şi-a împreunat mâinile
şi-n rugăciunea lucrării sale
l-a zămislit pe om după
propriul chip
dându-i duh
scrie scriptura
şi-a mai trecut o zi
dar şi o noapte
cum să laşi pradă
omul singur
să-şi păzească via
cu grijă mare a scos o coastă
din somnul lui
şi a străpuns cu ea
bulgărele albastru de humă
storcând deasupra boabe de
rodie
îi plăcea cum foşneau
în căuşul palmelor
rotunjimile sânilor
liniile prelungi ale coapselor
spre ascunzişurile femeii
astfel
a fost seară
cerul apele şi pământul
s-au ostoit
traversând împreună
ispitele nopţii
în dimineaţa celei de-a opta zi
i-a poruncit omului
cu gândul curat
toate zilele vieţii lui
să-şi zidească femeia în iubire
şi înluminându-se
s-a depărtat
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu