De mărţișor

în cartea în care scriu eu,

ninge tot timpul

caligrafiez cu acribie

literele albe

zăpada iese din pagini

abia de mai disting

marginile

continui să scriu

ca și cum mi-aș tivi sufletul

dar în noaptea asta

s-a întâmplat un miracol

firul de ceară alb din literele

mele s-a împletit

cu un fir de mătase verde

și să se întregească minunea

în trup mi-au încolţit bulbi

de ghiocei