marți, 26 ianuarie 2021

Uzina 6


Notă: În această zonă de text am pierdut literele mari şi semnele de punctuaţie. Cum mai pierdea şi cutiile de viteze şuruburile de la contur, sper să nu fie prea grav…

 

Schimbul doi

 

cutia de viteze îşi arǎta sufletul celui care voia să-l pătrundă mai ales în schimbul de după-amiază/ la ora 17 se ţinea operativa apoi şefii plecau acasǎ şi culoarele se goleau de agitaţia paşilor grăbiţi/ ca într-o stupină unde albinele lucrǎtoare au terminat de strâns norma zilnică de polen/ parcă şi zgomotul/ scos din mǎruntaiele strungurilor automate/ ce mestecau înghiţând barele de metal/ se aşeza mai paşnic devenind mult mai suportabil armonizǎndu-se cumva asemănător momentului când o orchestră simfonică se încălzeşte în aşteptarea baghetei care sǎ dea semnalul de început al concertului/ era clipa când EA ieşea la plimbare pe falezǎ într-o rochie albǎ uşoarǎ…/ urmăream cum desculţǎ cǎlca pe dalele stropite cu ulei şi pline de şpan ca pe scoici în nisipul spǎlat de valuri şi nu curgea sângele cǎci briza mǎrii vindeca pe loc orice ranǎ/ continuam sǎ scriu versuri în punctul meu de control final/ de fapt nu erau versuri oricât de bine m-aş fi izolat de lume/ intrând în mine astupându-mi urechile şi bandajând ochii cu întuneric/ doar nişte fulguraţii/ n-aveam cum ajunge la poezie versificam stări impresii/ încă de atunci îmi intrase în cap că structura mea nu poseda toate datele unui ins care ar putea să scrie proză să conducă povestea unei întâmplări construind un conflict şi implicit un univers în care personajele să se mişte să gândească şi să acţioneze/ eram ca un pictor care nu reuşea să simtă miezul culorilor/ temperatura…/ fotografiam cadrele după natură fără să ştiu să le prelungesc existenţa dincolo de rama tabloului/ rezultatul greu de presupus că ar fi putut însemna ceva pentru ceilalţi mie îmi făcea bine mă descărcam de tensiuni pe hârtie reciteam scrisura atent la rostogolirea sunetelor şi la ritmul interior ce traducea cumva starea de spirit în care mă aflam/ greu de crezut că toate acestea s-ar fi putut lega într-o carte/ nici nu aveam în intenţie/ ştiam că drumurile spre reviste literare şi edituri îmi fuseseră tăiate/ mi se spusese/ era doar un exerciţiu stilistic pentru a alerga în pas cu timpul/

către ora 19,30 după ce se termina pauza de masă fără să simt cum trecuse vremea începea concertul pentru care lucrase până atunci toată suflarea cât de cât responsabilă din secţie/ scos din reverie/ tărâmul acela unde mă regăseam semăna cu iadul/ da în clocot dacă era vară/ îţi îngheţa sufletul iarna/ indiferent de condiţii/ muncitorul trebuia să-şi facă norma/ lua piesa cu mâna stângă dintr-un coş de sârmă aşezat la îndemână pe un suport de metal la înălţimea potrivită iar mâna dreaptă apăsa o maneta sau un buton care retrăgea capul mobil al strungului să poată prinde între vârfuri axul ce urma să fie strunjit/ apoi sania transversală era apropiată cu ajutorul unei manete iar cuţitul de strung slobozea un şuierat continuu odată cu şpanul ce se înfăşura în spirală/ segmentat şi tras afară cu ajutorul unui cârlig/ rareori intram în vorbă cu oamenii mă îngăduiau în preajma lor cu oarecare condescendenţă dar şi cu oarece teamă mai târziu/

la montaj totul era pregǎtit costică turigioiu adusese cǎruciorul special/ un cadru de metal pe roţi şi o tăblie groasă pe care fusese sudate ţepuşele dispuse la distanţe egale/ protejate cu un strat de plastic plin cu cartere diferenţial/ mija reglorul trǎgea cu un cârlig de la cabinele de zgomot ultimul coş de pinioane cărora li se înlăturaseră loviturile/ reuşise şi sora sǎ asigure numǎrul cerut de pǎtrate (axe readucere) şi furci/ în capul liniei de trenuri maistrul toboiu îmbrǎcat de plecare îi dǎdea ultimele indicaţii lui mănel sǎ schimbe reglajul la şevǎr şi să nu plece acasă dacǎ nu bagă în tratament o şarjă pentru a doua zi/ maistrul tudose cobora deja coasta pe jos spre colibaşi fluierând în gând mulţumit cavaleria rusticană/ semn că azi se pupase  bine pata la cuplu conic/ concertul începea la montaj într-un ritm fabulos/ după pauza de masă echipa prinsese puteri/ nu ştiu care din ei adusese un bidon cu must/ fierbea mustul în ei/ fetele se înroşiseră deja în obraji iar băieţii prinseseră curaj şi spuneau glume deochiate/ se învârtea turnichetul precum căluşeii în târg la zărneşti/ ciocanele de bronz şi pistoalele pneumatice ţineau ritmul iar la bancul de probă zbârnâiau cutiile făcând în câteva secunde întregul ciclu până în viteza a cincea şi înapoi/ însă recitalul acela nu se lega niciodată până la sfârşit/ ceva se strica/ o trompetă sau un corn englez slobozea din plămâni către vişan şeful de orchestră/ gheorghe nu mai am axe de articulaţie/ atunci vişan alerga pe culoarul principal spre atelierul diverse/ nu fâlfâia pe falezǎ nici o rochie albǎ/ el avea sarcină clară să asambleze un număr de cutii de viteze/ puiu ancuţa dǎdea nevinovat din umeri sora plecase acasă/ el trebuia să răspundă în schimbul II de tot atelierul/ se stricase maşina de filetat/ mecanicul dănilă se băgase deja în ea/ dănilă un băiat isteţ se înscrisese şi la subingineri era poate cel mai bun meseriaş/ îi mergea mintea şi dintr-o privire evaluă corect situaţia/ nea vişane mai durează cel puţin o oră până să-i schimb pinionul/ norocul e că am unul de rezervă/ trebuie înlocuită şi moleta (o scula rotundă cu tăişul spiralat) s-a rupt pur şi simplu/ peste două ceasuri mai treci pe-aici/ şi până atunci eu ce fac mă duc la cârciumă în colibaşi cu echipa…/ plăteşti dumneata consumaţia/ când mai fac restul de cutii.../ ar mai fi o soluţie interveni puiu ancuţa/ mărunt de statură rostind încet cu o voce spăşită cumva vinovat de ideea năstruşnică ce-i venise/ un băiat cuminte în fond ce nu ţinea cu tot dinadinsul să păcălească vigilenţa celor de la calitate/ ba de obicei când avea o problemă spunea dinainte şi te lăsa pe tine să decizi dacă piesele cu abateri nesemnificative ajung la montaj sau la rebuturi/

ochelaristul/ şi dădu din cap către mine ce mă aflam în celălalt capăt al liniei scriind într-un notes/ mi-a arestat mai devreme nişte piese la care intră pe filet calibrul inel care n-ar trebui să intre/ dar fără joc/ funcţional ar merge/ nu se bagă de seamă dacă măreşti cuplu de strângere la cheia dinamometrică/ nu cred că le-a numărat. le-a încuiat în magazia de piese neconforme/ aş sări gardul dar mi-e că se trezeşte din reverie şi dacă ne prinde nu te mai înţelegi cu el/ ne face referat/ magazia de piese neconforme construită din plase de sârmă/ încuiată dar fără acoperiş/ era plasată în capătul culoarului lângă tobele ce huruiau efectuând singure nesupravegheate operaţia de sablare/ înlăturând bavurile inelelor sincron/ locul era întunecat şi dacă opreai cutia aia de tablă octogonală ce se învârtea toată ziua rostogolind în interior pietricelele abrazive amestecate cu piesele şi puneai piciorul sprijinindu-te pe motorul din spate/ puteai trece dincolo de gardul de sârmă fără probleme/ îţi umpleai buzunarele halatului piesele fiind mărunte iar înapoi/ o masă de metal dincolo de gard parcă aşezată special acolo/ îţi făcea trecerea şi mai uşoară/ oricum din unghiul în care era plasat controlul final nu era vizibilitate din cauza utilajelor interpuse/ decât dacă te deplasai să mergi la toaletă/ oricum la toaletă nu te duceai de drag/ la o mie şi câteva sute bune de salariaţi locul era frecventabil doar dacă nu se putea altfel/

gheorghe sări tu gardul că mă duc la puşa să o rog să-l ţină de vorbă pe ochelarist/ autorul nu poate nici confirma nici infirma exactitatea schimbului de replici/ nu pot spune sigur dacă mi-au zis ochelarist cu simpatie/ sau de ciudă că în general nu lăsam să-mi scape produsele care nu aveau calitatea cerută/ confirm însă slăbiciunile pentru puşa…/

de aici înainte lectura textului e una suplimentară/ doar pentru cei interesaţi, care n-au avut în viaţa lor de-a face cu literatura/ având contact doar cu industria prelucrărilor prin aşchiere

totuşi/ nu eram un habotnic când nu se afla nimeni prin preajmă profitam de lentilele groase şi nu băgam în seamă câţiva microni în plus la toleranţe de zecimi de milimetru/ mai târziu când am căpătat experienţă m-am slujit şi de alte tertipuri de erori de măsurare/ eroare de paralaxă/ coeficienţi de fidelitate şi justeţe ai aparaturii de control/ şi mai ales bunul simţ tehnic/ pentru a-mi conserva confortul meu interior/ mă durea sufletul să arunc piesele cu abateri nesemnificative care nu grevau calitatea funcţională a produsului/ îmi făcusem o ierarhie a mea şi înainte chiar de a cunoaşte rolul funcţional al fiecărui parametru la piesele pe care le livram/ ştiam că acolo unde toleranţele sunt foarte strânse nu trebuia să fac rabat/ era importantă însă/ îmi dădeam seama latura educativă/ chemam operatorul care greşise şi îl puneam să-şi sorteze cu mâna lui întreg lotul de piese/ şi omul o făcea bombănind/ pot depune mărturie că scene asemănătoare s-au repetat de multe ori vis-a-vis de magazia de neconforme/ care devenea în caz de forţă majoră rezerva binecuvântată a montajului/ dacă s-ar scrie vreodată o istorie a calităţii n-ar trebui ocolită referirea expresă la modul cum era gestionat acest tip de instrument/ ar deveni plicticos dacă aş face-o eu aici/ sincer/ cred că nu s-a dorit niciodată să fie acolo o gestiune desăvârşită/

am apucat şi extrema cealaltă după ce au venit francezii se cereau la biroul de studii sute de derogări pe zi/ o adevărată birocraţie care te oprima/ fidelitatea şi justeţea aparatelor de măsură şi control din dotare/ am învăţat să o măsor cu timpul/ nu mi-ar fi dat dreptul la certitu­dini şi elocvenţă dar s-a dovedit mai târziu că insistenţa mea a lucrat bine creând deprinderi/ am fost printre cei dintâi practicieni ai controlul statistic în uzină/ aducând la posturile de lucru formula­rele fişelor de relevare uşor modificate de mine pentru o vizuali­zare clară şi expresivă a graficului dispersiei valorilor/ cu limitele de toleranţă prestabilite iar ulterior cu limitele calculate ale capabilităţii proceselor/ clopotul lui gauss căpăta înălţime în detri­mentul împrăştierii (dispersia) cu fiecare săptămână de experienţă şi asta era bine/ iniţial graficele erau completate de controlorii din echipa mea/ ei treceau din oră în oră luau o piesă direct din utilaj o măsurau şi înscriau rezultatul obţinut la măsurătoare/ haşurând un pătrăţel în coloana care corespundea valorii cotei realizate/ (ce m-o fi apucat să descriu bazaconiile astea care sigur nu-i interesează nici măcar pe foştii angajaţi de la cutii viteze…)/

nu a fost deloc uşor să-i determinăm pe muncitori să înţe­leagă rostul acelor hârtii/ la început le murdăreau precum nişte copii/ în ciudă/ cu uleiul ce se scurgea pe mâini din măruntaiele uti­lajelor (mănuşile de protecţie obligatorii le-au adus francezii mai târziu) susţinând că e sclifoseală de birocrat şi pier­dere de vreme/ cu timpul au învăţat să-şi completeze singuri fişele corect/ înţele­gând importanţa demersului şi intervenind la reglajul uti­lajelor atunci când valorile nu erau centrate către linia lui 0/ şi-au confecţionat singuri panouri de afişaj au găsit locuri potrivite de amplasare/ vizibile/ era oglindirea muncii şi o scoteau în faţă cu mândrie/ am fost privit cu multă circumspecţie iniţial pentru că nu eram de-al lor/ prea exigent le puneam în pericol sloganul merge şi-aşa/ n-o făceam cu plăcere dar simţeam că e necesar/ nu iertam rebuturile de orice fel dar mai ales intenţia de a păcăli cu tot dina­dinsul a unora/ profitând întotdeauna de situaţiile ivite/ reglorii nu toţi/ organizau adevărate comandouri în clipele de neatenţie/ introducând în montaj containere cu piese ne­conforme piese cu abateri mici/ nu se putea vorbi de ceva care să lezeze funcţionarea produsului final/ se punea în pericol doar rigoarea şi o disciplină tehnologică prestabilită un mod de lucru care trebuia învăţat dacă ne doream performanţă/ normalul situaţiei după analiza tehnică era întocmirea derogărilor şi urmărirea spe­cială a comportării acelor piese în exploatare/ când renaultul a revenit şi ne-a aşezat pe o nouă treaptă de dezvoltare/ operatorii din secţia cutii de viteze s-au mirat mai puţin/ n-au fost surprinşi ca ceilalţi/ când caroserii în­tregi finalizate erau aruncate la rampa de rebuturi pentru ceea ce părea o simplă zgârietură sau viciu de vopsire/ o doză studiată desigur/ voit exage­rată a managementului calităţii/ doreau să ne impresioneze şi să ne responsabilizeze totodată/ politica îmbrăţişată de mine instinctiv cu consecvenţă la timpul potrivit şi-a dovedit utilitatea/ ideile puse în practică de echipa pe care am con­dus-o mult timp sub aripa şefului meu miu petre/ izvorau din discuţiile îndelungi pe care le aveam cu o serie de ingineri tineri şi capabili veniţi direct de pe băncile facultăţilor al căror nume îl aştern cu multă consideraţie în pagină/ constantin ivan/ gheorghe voinescu/ sergiu vasilescu/ oliviu păun şi mai încoace niţu lucian şi grigore masgras/ toţi de altfel au ajuns manageri de societăţi în diverse momente şi pe toţi îi salut cu respect pe unde or mai fi fiind/

 

 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu